EXCLUSIV

Reacția corectă a copilului în fața bullyingului. Psihoterapeut Diana Todeancă „Fenomenul se diminuează și chiar se oprește dacă face asta” / FOTO: freepik.com @yakobchuk

Este foarte important ca părinții să-și învețe copilul, încă de mic, să pună limite clare, să aibă încredere în el și să își înțeleagă drepturile. În cazul în care copilul devine victima bullyingului la școală, având aceste practici de la părinți, le va fi mai ușor de gestionat o situație în care sunt agresați, hărțuiți sau alte forme de abuz. 

„Reacția corectă a unui copil care este victimă bullyingului ar fi aceea să pună foarte clar limite. Să-l învățăm pe copilul nostru să aibă încredere în el și să își cunoască foarte clar care sunt limitele și ce drepturi are și să poată să spună `STOP, nu-mi place ce faci, oprește-te!`. Dacă nu se oprește, copilul trebuie să aibă curajul să spună mai departe unui adult. Adult înseamnă profesor, pedagog de la after-school sau depinde de context. E și aici problema că `eu nu vreau să fiu pârâcios, eu nu vreau să-l spun pe Gigel că mă necăjește`.

Învățați copiii prima dată să vorbească cu cel care se comportă agresiv și să-i spună clar `stop, nu-mi place ce faci, nu-i ok ce faci? Mă deranjează foarte tare ceea ce faci, oprește-te. Te rog să te oprești și să știi că, cu toată bunăvoința mea, îți pun de multe ori, dar până la urmă o să trebuiască să chem pe cineva pentru că nu-mi place ce faci și mă deranjează foarte tare`. Asta e o manieră sinceră”, a precizat psihoterapeutul Diana Todeancă în cadrul emisiunii Părinți Prezenți, marca PărințișiPitici.ro.

Citește și Statisticile legate de bullying, alarmante! De la ce vârstă apare? Psihoterapeutul Diana Todeancă: „Chiar și de la grădiniță” / VIDEO

Psihoterapeut Diana Todeancă: „Fenomenul se diminuează și chiar se oprește prin această tehnică”

SURSA FOTO: freepik.com @yakobchuk

Statisticile arată că mulți copii se confruntă cu excluderea din grupul lor de prieteni dacă nu se conformează cu ceea ce grupul consideră corect. Aceasta este o problemă complexă și în continuă evoluție. Pe lângă abordările simple de gestionare a bullyingului, există situații mai subtile care apar pe măsură ce copiii cresc și încep să utilizeze manipularea, excluderea și zvonurile pentru a controla grupul. Aici, construirea încrederii și a unei imagini de sine puternice devine esențială, ne spune Diana Todeancă. Părinții trebuie să lucreze alături de copii pentru a-i ajuta să-și dezvolte o identitate puternică care să nu permită astfel de dezechilibre de putere.

„Aici revenim la partea mai complexă. Adică pe lângă strategiile acestea simple sau mai ușor de înțeles, pun limite, spun `stop`, țip dacă-i cazul sau chem un adult, comportamente punctuale pentru tipul acela de bullying, un pic mai soft, care apare un pic mai târziu, când copiii sunt mai mari și încep să manipuleze, să excludă din grup, să folosească tot felul de zvonuri. Acesta este un alt instrument. Aici părinții trebuie să lucreze la încrederea pe care copiii o au în ei înșiși și trebuie să-i ajute să-și construiască o imagine de sine suficient de puternică care să nu ducă la cel dezechilibru de putere. Pentru că dezechilibrul de putere există doar dacă eu mă văd ca inferior. hace tocilar ești?

`Ha, ha, ha, ce tocilar ești!`, `Da, îmi place să citesc!`. Ei, bine, dacă am răspuns așa nu mai este un dezechilibru, pentru că eu sunt mândru de mine că îmi place să citesc și bullyingul nu mai are efect. Doar că e mult de muncă aici, să-l ajuți pe copil să-și construiască această imagine de sine, această identitate de sine foarte puternică. `Am urechile mari, da, și îmi place. Dacă mă chinui puținîmi iau și zborul`. Umorul e o tehnică foarte interesantă, care dezvoltă și foarte multe alte abilități pe lângă aceea de a depăși situațiile de bullying. E foarte fain să-i învățăm să folosească umorul, să râd[, să facă o glumă. De multe ori, prin această tehnică, se reduce din efect, practic din acea intimidare pe care agresorul și-o dorește. 

Agresorul va continua să-l necăjească pe acel copil victimă atâta timp cât îi merge, adică cât copilul plânge, când se simte intimidat, cât se vede acest dezechilibru de putere. Dacă dezechilibrul acesta nu se mai vede, fenomenul se diminuează și chiar se oprește”, a mai punctat Diana Todeancă.

Urmăriți emisiunea integrală: 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.