Sindromul Savant. Medic psihiatru: „Există trei teorii principale care încearcă să explice originile acestei afecțiuni”
Sindromul geamănului care dispare nu este un fenomen recent, așa cum cred mulți oameni. Probabil că există de o viață, deși abia în 1995, datorită utilizării pe scară largă a ultrasunetelor din primele săptămâni de sarcină, a fost identificat de obstetricianul american Louis Gerald Keith. Cunoscut și sub numele de sindromul geamănului lipsă, se referă practic la o sarcină multiplă în care unul dintre embrioni ajunge să dispară în primele săptămâni de sarcină.
Acesta este un fenomen curios care apare mai ales în sarcinile gemelare, în care, brusc, unul dintre feți dispare ca prin farmec. Apare de obicei în primul trimestru de sarcină, înainte de săptămâna 16. Inițial, este obișnuit să vezi ambii feți la ecografie, dar la un anumit moment al gestației, inima unuia dintre ei încetează să bată normal, în mod spontan.
Cel mai obișnuit este că, pe măsură ce zilele trec, acest țesut fetal ajunge să fie reabsorbit total sau parțial de propriul corp al mamei sau chiar de celălalt geamăn. Cu toate acestea, uneori, embrionul care nu ajunge la termen se poate mumifica și poate provoca o anomalie la nivelul placentei, transformându-se într-un chist sau rămânând ca material extracelular amorf. În aceste cazuri, este încă posibil să se vadă rămășițele în următoarele ecografii, deși nu va mai avea forma unui embrion.
Până acum, știința nu a reușit să găsească o explicație definitivă pentru acest fenomen intrigant. Unele dintre cele mai precise teorii sugerează că dispariția sindromului geamănului ar putea fi cauzată de o anomalie cromozomială care împiedică creșterea normală a embrionului. Având în vedere certitudinea că embrionul nu va ajunge la termen, corpul mamei poate acționa prin sacrificarea acestuia pentru a garanta supraviețuirea celuilalt.
Există, de asemenea, o altă teorie care susține că sindromul geamănului care dispare ar putea fi cauzată de o lipsă de resurse în placentă, în principal din cauza supraîncărcării. În acest caz, un mecanism de selecție naturală intră în joc, conform căruia, dacă organismul mamei nu este pregătit să ducă doi embrioni la termen, acționează prin sacrificarea unuia dintre ei pentru a asigura sosirea la termen a celuilalt.
Consecințele sindromului geamănului care dispare sunt variate și pot avea impact asupra evoluției sarcinii. În mod obișnuit, dispariția unuia dintre embrioni în primul trimestru de sarcină nu generează consecințe majore asupra sănătății mamei sau a fătului supraviețuitor. Corpul mamei, în cele mai multe cazuri, absoarbe țesutul fetal, iar sarcina continuă fără complicații notabile.
Cu toate acestea, un studiu desfășurat la Universitatea din Liverpool a evidențiat că, în cazul în care ambii embrioni împart aceeași placenta și pierderea survine înainte de opt săptămâni de gestație, unele organe ale fătului supraviețuitor, precum inima, pot suferi deteriorări. Similar, dacă pierderea survine după 12 săptămâni, crește riscul de afectare a creierului la fătul supraviețuitor.
Experții sugerează că aceste consecințe pot fi legate de comunicarea dintre ambii embrioni prin vasele de sânge. În momentul în care inima unuia dintre gemeni încetează să mai bată, tensiunea arterială scade brusc, iar celălalt embrion încearcă să compenseze prin transmiterea unei cantități mai mari de sânge către celuilalt. Această modificare a volumului de sânge poate provoca lipsa de oxigen în țesuturi, generând probleme cardiace sau reducerea aportului de sânge la nivelul creierului.
Astfel, atunci când pierderea unuia dintre embrioni survine în al doilea sau al treilea trimestru, sarcina poate fi considerată cu risc ridicat din cauza potențialelor consecințe asupra vieții fătului supraviețuitor. Deși în majoritatea cazurilor nu este necesar un tratament medical pentru mama sau fătul supraviețuitor, uneori pot apărea simptome asemănătoare unui avort spontan, cum ar fi dureri de spate, sângerări sau crampe pelvine.
Este important de menționat că aceste cazuri sunt rare, însă specialiștii recomandă controale regulate pentru a monitoriza evoluția fătului supraviețuitor și posibilele efecte ale decesului celuilalt embrion. Acest demers asigură o atenție atentă și sprijin adecvat pentru viitoarea mamă în timpul unei perioade delicate a sarcinii.
Impactul psihologic al sindromului geamănului care dispare asupra părinților este adesea profund și afectează în mod emoțional. Indiferent de momentul în care se întâmplă pierderea unui embrion, vestea este adesea tulburătoare pentru părinți, în special pentru mama gravidă, care poate resimți anxietate, frică sau chiar vinovăție după aflarea veștii. Tristețea de a pierde unul dintre copii și teama că același lucru s-ar putea întâmpla celuilalt copil sau că acesta ar putea suferi o nenorocire aduc complexitate și dificultate în experiența acestor mame.
Cu toate acestea, există speranță și posibilitatea de a depăși aceste emoții și de a continua cu sarcina. Pentru a realiza acest lucru cu succes, este esențial ca mama să își acorde timpul necesar pentru a se vindeca și să aibă o rețea de sprijin solidă, care să o ajute să depășească această experiență și să împărtășească deschis emoțiile și sentimentele sale. În plus, conectarea cu grupuri de suport online formate din alte femei care au trecut prin circumstanțe similare sau consultarea unui psiholog pot fi pași beneficii. Aceste resurse pot oferi nu doar sprijin emoțional, ci și instrumente utile pentru a face față durerii în cel mai bun mod posibil. Este important să recunoaștem că fiecare mamă are propriul ritm de vindecare și că există resurse disponibile pentru a oferi ajutor și încurajare pe parcursul acestui drum dificil.
Publicitate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Pe măsură ce temperaturile...
Febra este unul dintre cele mai frecvente simptome care...
Conjunctivita este o afecțiune...
Infecțiile urinare reprezintă...
Vitamina D este esențială...