Fotografie de la RDNE Stock project/ Pexels

Ticurile oculare la copii sunt mișcări musculare involuntare rapide și repetitive care afectează ochii copilului, determinându-l să-și asume anumite expresii faciale pentru câteva momente. Ticurile sunt tulburări foarte frecvente la copii, pot apărea încă de la vârsta de 5 ani și sunt în majoritatea cazurilor tranzitorii, prin urmare tind să nu se manifeste după pubertate.

Ele pot fi cauzate de o situație de stres și anxietate sau pot fi legate de afecțiuni particulare, așa că dacă continuă în timp sau devin invalidante, cel mai bine este să vă adresați medicului dumneavoastră.

Ce sunt ticurile oculare

Ticurile oculare sunt mișcări bruște, rapide și neritmice dictate de contracția bruscă a mușchilor din jurul ochiului copilului. Prin urmare, cel mic poate începe să clipească rapid, să-și încrețe nasul și să se strâmbe. Nu sunt îngrijorătoare, în jur de 20% dintre copii suferă de ele în situații stresante, anxioase sau, dimpotrivă, foarte incitante. Cu cât copilul este mai concentrat atunci când face ceva, cu atât ticurile oculare cresc.

Motivele pentru care un copil are ticuri oculare?

Există diverse motive asociate cu prezența ticurilor oculare, în funcție de vârstă și frecvență, acestea pot indica o situație emoțională temporară sau o patologie în curs:

- anxietate, stres și nervozitate: o stare de suferință emoțională la copii le scade pragul de control al mișcărilor și, prin urmare, îi determină mai frecvent să dezvolte ticuri.

- emoție și bucurie: chiar și o stare de agitație îi determină pe copii să dezvolte ticuri oculare, important este să nu-i certați sau să mutați excesiv atenția asupra tulburării, deoarece ar fi de fapt contraproductiv.

- deficit de atenție sau tulburare de hiperactivitate

- tulburare obsesiv-compulsivă

- tulburare de anxietate

- tulburări de învățare

Ar trebui să vă îngrijorați?

Ticurile oculare afectează aproximativ 20% dintre copii, prin urmare sunt o tulburare foarte frecventă și deloc îngrijorătoare. Apar între 4 și 6 ani, tind să se agraveze între 10 și 12 ani și dispar în timpul adolescenței.

În cazul în care ticurile nu dispar și persistă, atunci este necesar să se intervină ducându-l la un specialist pentru a înțelege cauza acestora.

Cum se rezolvă

În multe cazuri, ticurile tind să revină de la sine, dar este important ca copiii să urmeze o dietă lipsită de stimulente, astfel încât să-și îmbunătățească stresul emoțional.

Mai mult, este important să discutăm cu copilul despre această tulburare, să-l faceți să înțeleagă că este tranzitorie și că în orice caz nu este de ce să vă fie rușine, dacă ticul apare de exemplu când este cu colegii de clasă. Foarte important pentru a nu accentua ticul este să evitați să cereți copilului să se oprească, având în vedere că este o mișcare involuntară, sau mai rău să îi subliniați în fața tuturor că are un tic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.