„Trebuie să renunți la expresiile cu care ai fost crescut!” Experții în parenting dezvăluie afirmațiile „învechite” care sunt considerate „abuzive” asupra copiilor / FOTO: freepik.com @prostock-studio

Comportamentele și atitudinile considerate cândva normale în creșterea copiilor pot fi astăzi privite ca fiind abuzive.

Mulți părinți doar „urmau obiceiurile vremurilor” sau „procedau așa cum au fost ei înșiși crescuți”. Însă, în timp, o parte dintre acei copii au început să studieze psihologia și comportamentul uman, au devenit consilieri, terapeuți sau psihologi, și au înțeles că anumite metode de educație nu mai corespund nevoilor actuale ale copiilor.

Iată câteva expresii parentale învechite care, potrivit experților, pot fi considerate abuzive, conform Your Tango.

SURSA FOTO: freepik.com @ollyy

„Nu ai de ce să îți fie frică”

Renee Jain, coach de familie, spune că și-ar fi dorit să-i poată răspunde tatălui ei astfel:

„Tati, îți amintești prima dată când ai invitat-o pe mama la o întâlnire? Îți amintești prima zi la un nou loc de muncă? Sau momentul în care ai avut accidentul de bicicletă? Poate că părinții tăi știau că totul va fi bine, dar tu nu știai asta. Atunci ai simțit o frică reală. Exact așa simt și eu acum.”

Anxietatea declanșează în mintea și corpul copilului o alarmă de frică. Deși alarma poate fi falsă, senzația este cât se poate de reală.

Frica are rolul de a proteja copilul: corpul și mintea reacționează pentru a-l ajuta să supraviețuiască. Uneori, pentru a-l menține vigilent, creierul poate chiar să exagereze pericolul (de exemplu, confundând un băț cu un șarpe).

Cum poți reacționa mai bine:

Validează emoțiile copilului tău. Poți spune, de exemplu: „Văd că ți-e frică. Și mie mi-a fost frică înainte și știu cum se simte.”

„Ești prea sensibil”

Terapeuta Gloria Brame explică faptul că, în anumite situații, această replică poate reprezenta o formă de manipulare narcisistă.

De exemplu, atunci când părinții spun ceva jignitor și apoi se arată surprinși sau furioși dacă copilul plânge sau se supără. Prin această reacție, transmit ideea că a fi sensibil este greșit, ignorând propria responsabilitate pentru cuvintele dureroase rostite.

Această expresie este dăunătoare deoarece sugerează că există ceva în neregulă în a avea sentimente profunde, mai ales atunci când acele emoții nu sunt pe placul părinților.

Astăzi știm că sensibilitatea este o trăsătură normală și că unii oameni sunt mai sensibili decât alții. A critica un copil pentru sensibilitatea sa înseamnă a-i nega dreptul fundamental de a fi el însuși și poate constitui o formă subtilă de abuz emoțional.

„Golește-ți farfuria”

Această replică poate duce la dezvoltarea unor obiceiuri alimentare nesănătoase, explică Lisa Newman, consilier certificat în alimentație intuitivă.

În loc să le cerem copiilor să termine tot ce au în farfurie, mai bine i-am ajuta să-și evalueze singuri câtă mâncare să-și pună, în funcție de cât de foame le este.

E important și să știe că pot cere o a doua porție dacă mai doresc.

Este mult mai sănătos să arunci, din când în când, o cantitate mică de mâncare, decât să-i forțezi să mănânce peste măsură.

„Faci cum vreau eu!”

Această atitudine reflectă un stil parental autoritar, bazat pe putere și lipsă de empatie, avertizează psihologul clinician Sharon Saline.

Perfecționismul parental pune accent pe rezultat și ignoră procesul de învățare, ceea ce poate dăuna stimei de sine a copilului.

În loc să impui, mai bine fii alături de copil, oferă-i sprijin și disponibilitate pentru dialog. Lasă-l să exploreze opțiuni și să-ți ceară părerea atunci când are nevoie.

A-i iubi necondiționat, a le valida emoțiile și a le oferi libertatea de a învăța din propriile alegeri sunt ingrediente importante pentru a crește copii încrezători și sănătoși emoțional.

„Nu mai plânge sau îți dau eu motive să plângi”

Această frază dură, pe care consilierul Larry Michel a întâlnit-o frecvent, îi învață pe copii că exprimarea emoțiilor este periculoasă și că vulnerabilitatea se pedepsește.

Cu timpul, astfel de mesaje pot duce la reprimarea emoțiilor și la dificultăți serioase de a-și gestiona sentimentele ca adulți.

Ce poți face în schimb? Acceptă plânsul ca pe o formă firească de descărcare emoțională și oferă-i copilului tău siguranța că îl poți înțelege și sprijini în momentele dificile.

„M-ai dezamăgit atât de tare!”

Expresii precum „Sunt atât de dezamăgit/ă de tine” sau „Ești o povară” pot răni profund stima de sine a unui copil, avertizează consiliera Claire Waismann.

Aceste cuvinte transmit ideea că valoarea lor depinde de așteptările adulților, iar asta poate să-i urmărească toată viața.

O abordare mai blândă și constructivă ar fi să folosești mesaje care să-i încurajeze: „Știu că ai încercat și sunt aici să te ajut”, „Învățăm împreună din greșeli”, sau „Sunt mândru/ă de efortul tău”.

Astfel, copilul învață că este valoros indiferent de rezultate și că greșelile fac parte naturală din procesul de învățare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.