Fotografie de la Cottonbro Studio/ Pexels

La nivelul creierului sunt implicate două zone principale: ganglionii bazali, regiunea care reglează ritmul somn-veghe, și cortexul, responsabil pentru funcțiile cognitive superioare. 

Lipsa somnului poate duce la dificultăți cognitive și comportamentale și poate avea un efect pe termen lung asupra structurii creierului.

Când adolescenții nu dorm suficient și, mai ales dacă acest obicei devine repetitiv și frecvent, procesul de tăiere sinaptică este parțial inhibat, adică procesul care permite păstrarea celor mai importante conexiuni neuronale, eliminându-le pe cele care nu mai sunt necesare. Un pic ca ceea ce se întâmplă când tundeți o plantă și tăiați ramurile slabe pentru a le permite celor importante să crească mai puternice.

Consecințele lipsei de somn se pot manifesta în:

– Dificultate la trezire dimineața și somnolență crescută în timpul zilei.

– Oboseala, care duce la a te simți mai puțin motivat în realizarea acțiunilor zilnice.

– Schimbări de dispoziție: iritabilitate crescută sau toleranță scăzută la frustrare, care par să apară din cauza scăderii capacității de a controla, inhiba sau modifica răspunsurile emoționale.

– Pierderea atenției sau o mai mare distracție și impulsivitate, cu consecințe și asupra performanței academice.

Ce pot face părinții?

Copiii nu sunt încă capabili să se autoregleze singuri. Ei au nevoie de limite și reguli pentru a învăța să o facă. Sunt condiționați de ceea ce fac alții, au nevoie să se simtă parte integrantă a unui sistem care îi implică 7 zile pe săptămână și 24 de ore pe zi.

Cu siguranță este foarte dificil pentru un părinte să contrabalanseze această hiperstimulare, mai ales când obiceiurile au fost deja stabilite nesănătoase. Din acest motiv, ne putem propune să definim obiective mici, realizabile la un moment dat, cu compromisuri evaluate împreună, intervenind mai direct atunci când nu reușesc să respecte limitele. 

Compromisul înseamnă a conveni împreună asupra metodelor și orelor, adaptându-se atunci când este necesar la nevoile lor, de exemplu în weekend, în vacanțe sau în anumite zile. Când te schimbi, mai ales în faza inițială, se va părea că obții foarte puțin. 

Încă trebuie să mergem mai departe pentru a schimba tiparele învățate și a distruge vechile obiceiuri. Așteptările joacă un rol foarte important și sunt legate de dezamăgire atunci când sunt prea mari. 

Uneori trebuie să fim mai incisivi și mai direcți, alteori puțin mai blânzi, tocmai așa putem defini noi obiceiuri, fără să sperăm că ei singuri vor înțelege că trebuie să o facă pentru „binele lor”. 

Pentru copii, „binele lor” este diferit de cel al părintelui lor. Adultul este cel care trebuie să-i însoțească pas cu pas pe calea „binelui lor”.

De ce adolescenții se culcă târziu și se chinuie să se trezească dimineața?

„Nu pot să adorm înainte de o anumită oră, chiar dacă încerc. Seara nu mă simt obosită, ascult muzică, mă joc, stau de vorbă cu prietenii. Apoi dimineața, când aud ceasul deșteptător, e ca un coșmar. Simt că tocmai am adormit. Părinții mei cred că o fac intenționat, că nu mă gândesc la școală; în schimb, ochii mei nu se închid deloc”, ar putea fi mărturia unei tinere.

Utilizarea tehnologiei poate interfera, de asemenea, cu ritmul somn-veghe, mai ales atunci când este folosită seara și noaptea. În multe cazuri există activare cerebrală și emoțională, hiperstimulare, creierul nu se relaxează și nu se eliberează melatonina, se rămâne treaz mai mult și tinde să verifice mai des smartphone-urile, rețelele sociale și chat-urile, în detrimentul calității și cantității de odihnă. De aceea este foarte important ca seara, înainte de a merge la culcare cel puțin cu o oră, tinerii să nu utilizeze vreun device electronic, nici măcar televizorul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.