Se dă următoarea situație: „Fiica mea are aproape 3 ani și sâmbăta, la cursul de balet, în timpul orei, o fată i-a dat fetiței mele o palmă peste față. Tatăl fetei nu a făcut nimic. Profesorul era cam verde, dar tot nu a făcut nimic. Soțul meu și-a pierdut cumpătul cu celălalt tată și cu profesorul. Cum ar fi trebuit să răspundem în acest moment și ce putem face dacă așa ceva se întâmplă din nou?”

Probabil mulți dintre părinți se regăsesc în această situație, în care copilul le este lovit de un alt copil și nu știu cum să reacționeze corect. Poate că nu este o palmă la ora de balet, dar un moment similar s-ar putea întâmpla cu oricare dintre copiii noștri și cu cât ne gândim mai mult la asta din timp, cu atât vom fi mai pregătiți.

Citește și „Generația de Cristal”. Creștem copiii fragili? Sociologii și psihologii clarifică ce este mit și ce este realitate

Privește din perspectiva unui copil

Copiii de 3 ani nu sunt cunoscuți pentru auto-control. Ei pot fi copleșiți de sentimente puternice, care le provoacă creierul să reacționeze impulsiv și agresiv, fără a înțelege cu adevărat de ce fac acest lucru. Aici intervin adulții! Imaginați-vă doar o grupă de copii de 3 ani lăsați să se descurce singuri - ar fi un haos total. De aceea, trebuie să îi învățăm că o palmă impulsivă nu este un comportament acceptabil.

Este important să ne reamintim că micuții noștri - și copiii altora - sunt mereu atenți la noi. Poate că nu par să observe, dar sunt cu ochii pe noi și în special atunci când ne confruntăm cu situații stresante. 

Astfel, este esențial să fim modele de comportament adecvat pentru copiii noștri. În această situație, ar fi benefic să ne controlăm propriile emoții și să rămânem calmi, oferind un exemplu pozitiv pentru copil. Prin abordarea situației cu răbdare și înțelegere, copiii învață că există alternative la răspunsurile impulsive și agresive.

De asemenea, trebuie să ne asigurăm că le explicăm copiilor că uneori oamenii pot avea comportamente negative, chiar și atunci când nu înțelegem motivele lor. Îi putem învăța să se pună în locul celuilalt copil și să-și dezvolte empatia. Astfel, îi ajutăm să înțeleagă că fiecare persoană are propriile sentimente și experiențe, iar reacțiile noastre ar trebui să fie bazate pe înțelegere și respect reciproc.

Cum să împiedici un copil mic să lovească

SURSA FOTO: freepik.com @Racool_studio

Stai calm

În fața unei situații în care un copil mic manifestă agresivitate, este important să rămâi calm și să reacționezi într-un mod adecvat. Dacă părintele copilului care a comis agresiunea nu intervine, poți lua inițiativa. Intră în scenă și întreabă-ți copilul dacă este bine; cu siguranță, el va fi afectat și va avea o reacție plină de lacrimi! Îndreaptă-te calm către celălalt copil și explică-i că pare că l-a rănit pe copilul tău și că l-a întristat. Prin această abordare, poate că vei determina profesorul sau părintele celuilalt copil să facă sau să spună ceva. Răspunsul tău calm va transmite siguranța către copilul tău că situația este sub control.

Specialiștii aduc în discuție atenția și mindfulness-ul în educația parentală. Această temă este cu atât mai importantă în contextul actual, deoarece recunoașterea valorii atenției este tot mai populară și poate aduce multe beneficii. Pe scurt, practicarea mindfulness-ului ne ajută creierul să rămână calm în situații stresante care generează emoții puternice. În cele din urmă, această liniște interioară ne ajută să reacționăm mai bine.

Dar cum funcționează? Pentru a rezuma sute de ani de învățături, practica mindfulness dezvoltă o conștientizare profundă a gândurilor și sentimentelor din prezent. Faptul de a recunoaște în momentul acela că „furia mea crește și risc să-mi pierd controlul; am tendința să-i răspund acelui tată cu aceeași agresiune cu care copilul l-a lovit pe copilul meu”, împreună cu respirația profundă pentru a ne calma, ne ajută să reacționăm mai eficient.

Un alt aspect important care ne ajută să atingem această stare de autocontrol este meditația. Practica meditației modifică chiar creierul nostru în timp, determinând o reactivitate mai redusă chiar și în fața emoțiilor puternice și a gândurilor negative.

Vezi și De câte jucării are nevoie un copil? Cele mai recente studii răspund clar la această întrebare

Dacă există o dată viitoare...

Dacă se întâmplă din nou, problema devine o problemă structurală care trebuie abordată. Fiecare copil din clasă merită să se simtă în siguranță, iar comportamentul agresiv repetat, nedezamorsat de către adulți, afectează acest sentiment de siguranță.

În cazul în care acest copil îl rănește din nou pe copilul tău, urmează aceste strategii pentru a rezolva situația în timp ce rămâi calm.

Discută cu profesorul: Găsește un moment oportun pentru a aborda profesorul în afara orelor și exprimă-ți îngrijorările cu privire la incidentele repetate de agresiune. Comunicarea deschisă poate contribui la găsirea unor soluții adecvate.

Adresează întrebări: Află care sunt strategiile de gestionare a comportamentului implementate în cadrul grădiniței/școlii/cursurilor. Întreabă despre intervențiile specifice și cum sunt abordate problemele de comportament.

Stabilește limite clare: Subliniază faptul că este important să se stabilească limite pentru toți copiii și familiile lor în ceea ce privește comportamentul agresiv. Încurajează personalul să aibă așteptări clare și să comunice deschis aceste reguli către toți părinții.

Este important să ne amintim că rolul nostru ca părinți este să protejăm copiii noștri, atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional. Cu cât reușim să gestionăm situațiile dificile într-un mod calm și eficient, cu atât copiii noștri vor fi mai bine protejați. Prin abordarea deschisă și comunicarea constructivă cu profesorii și ceilalți adulți implicați, putem contribui la crearea unui mediu sigur și armonios pentru toți copiii din clasă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.