Vezi versiune Desktop
Cele patru etape ale dezvoltării limbajului în funcție de vârstă: Când și cum învață copiii să vorbească
Dezvoltarea limbajului are loc într-un ritm accelerat în primii ani de viață, iar această „explozie” verbală este o parte firească și fascinantă a copilăriei.
În acest articol, vedem cele patru etape-cheie ale dezvoltării limbajului la copii, în funcție de vârsta lor, așa cum le explică specialiștii bebesymas.com. Află când încep să rostească primele cuvinte, cum progresează până la formarea propozițiilor și ce semne arată că limbajul se dezvoltă armonios.
Dacă te întrebi când ar trebui să vorbească un copil sau cum îl poți sprijini în această călătorie, vei găsi aici răspunsurile.
FOTO: freepik.com @Stockbusters
În această perioadă, bebelușii nu rostesc încă cuvinte, dar comunicarea există și este activă. Încă din primele luni, cei mici încep să emită sunete, să observe și să răspundă la interacțiunile celor din jur. Aceasta este baza comunicării ulterioare.
Un element definitoriu al acestei etape este limbajul folosit de adulți, cunoscut sub denumirea de „vorbire în stil matern” sau maternalism. Acesta are câteva caracteristici clare:
Pronunție clară, accentuată
Ritm lent
Fraze simple
Repetiții frecvente
Vocabular ușor de înțeles
Între naștere și 9 luni, bebelușul participă la ceea ce specialiștii numesc „protoconversații” , schimburi de priviri, sunete sau gesturi care mimează un dialog.
De asemenea, încep să apară gesturile, care au rolul de a înlocui cuvintele, iar copilul folosește comunicarea nonverbală pentru a cere sau a arăta ceva.
Protos-urile sunt comportamente preverbale care imită funcțiile limbajului. Ele presupun implicarea copilului, a adultului și a unui obiect asupra căruia cei doi își concentrează atenția.
Protoimperative: apar în jurul vârstei de 9 luni. Copilul indică un obiect pentru a-l obține (ex: arată mingea ca mama să i-o dea).
Protodeclarative: apar în jurul vârstei de 12 luni. Copilul arată un obiect pentru a împărtăși atenția asupra acestuia cu adultul (ex: arată un câine pe stradă doar pentru a-l arăta, nu pentru a-l primi).
În jurul vârstei de un an, majoritatea copiilor spun primul cuvânt. În această perioadă apar holofrazele, cuvinte care exprimă o idee sau o propoziție întreagă.
De exemplu, copilul spune „apă” în loc de „vreau apă”.
Semnificația acestor cuvinte depinde foarte mult de context și de limbajul nonverbal însoțitor. Dacă un copil spune „biberon” și îl arată, poate cere biberonul sau doar vrea să îl arate, în funcție de situație.
Deși sunt negramaticale, holofrazele marchează o etapă esențială: copilul înțelege că poate transmite sens prin cuvinte. Aceasta este baza exprimării verbale, chiar dacă mesajul este încă simplificat.
Începând cu vârsta de aproximativ 18 luni, vocabularul copilului explodează, iar el începe să combine cuvinte pentru a forma propoziții scurte.
Este momentul în care apare vorbirea telegrafică: propoziții simple, fără articole sau cuvinte de legătură (ex: „mama apă”, „tata plecat”).
În această etapă apar, pentru prima dată, subiectul și predicatul în exprimarea verbală, chiar dacă nu sunt structurate corect din punct de vedere gramatical. Copiii încep să înțeleagă relațiile dintre cuvinte și să le folosească pentru a construi sensuri.
Între 2 și 3 ani, copiii învață să folosească intonația pentru a formula întrebări sau exclamări. Chiar dacă propozițiile sunt încă scurte, ele devin tot mai clare și mai bogate în conținut.
Copiii prioritizează cuvintele cu valoare informativă mare, în special substantivele și verbele. Acestea sunt elementele dominante în exprimarea lor verbală, în timp ce articolele, prepozițiile sau conjuncțiile apar mai târziu.
Între 3 și 5 ani, copilul intră într-o perioadă în care limbajul se dezvoltă rapid și profund. Vocabularul se extinde semnificativ, propozițiile devin mai lungi și mai complexe, iar exprimarea este din ce în ce mai corectă.
Începe să pună multe întrebări
Învață să spună povești de la început până la sfârșit
Pronunția se îmbunătățește, deși pot apărea dificultăți cu anumite consoane
Folosește verbe la gerunziu (ex: „alergând”, „cântând”)
Începe să respecte regulile gramaticale
Răspunde la întrebări despre lucruri care nu sunt prezente
Exprimă idei și emoții mai clar
Se distrează cu limbajul, găsește amuzament în jocuri de cuvinte și absurdități
De asemenea, în această perioadă, copilul începe să iasă din etapa egocentrismului verbal și să înțeleagă mai bine comunicarea socială, adică să adapteze ceea ce spune în funcție de interlocutor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Un factor esențial în această...
