Claudia Chiru a postat pe pagina personală de Facebook un text în care a adus în discuție presiunea enormă pusă pe elevi pentru a obține note maxime la Evaluarea Națională. 

„Nu susțin obsesia națională doar pentru notele de 10. Sunt și alte note care au fiecare o însemnătate personală, potrivită progresului individual al fiecărui elev.

Fiecare elev care a pășit în clasa în care a susținut probele pentru Evaluarea Națională a pășit cu emoții și dorința de a obține o notă mare, cât mai mare posibil, pentru a intra în circul pe care tot voi, decidenții, l-ați gândit”, a scris Claudia Chiru.

Profesorul pentru învățământul primar a ridicat întrebări pertinente despre impactul sistemului actual de evaluare asupra elevilor: 

„Cum vă imaginați voi că arată clasele acestea din liceele unde intră toți copiii din București, spre exemplu, care au notele cele mai mari? Doar copiii cu notele cele mai mari. Și ceilalți copii cu note mai mici se strâng în clasele altor licee considerate mai slabe și stau împreună pentru următorii patru ani și ce se întâmplă acolo? Ce fel de profesori au? Ce fel de directori au? Cum se simt acești copii? Ce înțeleg despre ei și despre voi? Există cadre didactice cu veleități de lider, bine pregătite care să poată face lumină? 

Colectivele de elevi trebuie să fie ETEROGENE! Există studii și precedente, s-a demonstrat foarte clar că omogenitatea pe care o doriți voi NU este prolifică”, a mai scris Claudia Chiru. 

Prof. Claudia Chiru: „`Mânca` toată lumea și toată lumea era interesată de soarta noastră, a elevilor”

Profesorul pentru învățământul primar Claudia Chiru a rememorat experiențele sale din perioada de liceu, aducând în discuție diferențele semnificative față de sistemul educațional actual.

„Când am intrat eu la liceu, în 1993, copiii țării se pregăteau fiecare pentru ce liceu dorea, eram îndrumați conform vocației din interior.

Făceam meditații pentru a intra la liceu, am făcut meditații la mate, română, muzică, desen, dicție și sport. Exact! Pentru Colegiul Pedagogic.Toți făceam meditație. Profesorii cu materii precum fizica, muzică, desenul etc., aveau și dânșii rolul bine stabilit și demnitatea aferentă, nu erau excluși și marginalizați ca acum deoarece nu mai există interes pentru fizică, desen etc., iar materiile sunt considerate a fi neimportante. 

Pe scurt, `mânca` toată lumea și toată lumea era interesată de soarta noastră, a elevilor. Acum `mănâncă` doar unii, mereu aceeași și pe lângă faptul acesta, mai fac și legi proaste, umilesc și detractează”, a continuat profesorul pentru învățământul primar. 

Claudia Chiru: „Chiar ieri mă intrebam cât vom mai duce? Până când?”

Claudia Chiru a criticat sistemul educațional și deciziile care afectează negativ elevii, profesorii și părinții. 

„Decidenții nu sunt interesați de elevii care se pierd pe drum, nici de profesorii care nu sunt respectați, nici de părinții care sunt disperați și fără susținere, fără ghidaj.

Profesorii slabi preferă clasele omogene.

Decidenții slabi construiesc doar clase omogene”. 

În ceea ce privește elevii mai slabi, Claudia Chiru a accentuat responsabilitatea educațională de a-i sprijini și de a le oferi o educație completă.

„Elevii slabi… sunt niște copii pe care noi avem datoria să-i sprijinim, e necesar să le arătăm că nu toată lumea ajunge manager, iar în viață, dincolo de abilitățile matematice și lingvistice extraordinare e necesar să poți vorbi clar, să înțelegi ce ți se spune, să ai o MESERIE (odată cu distrugerea carierelor profesionale e întuneric și aici, tot voi ați distrus!), o pasiune cel puțin, să fii cinstit și să ai bun-simț”, a mai scris Claudia Chiru. 

Profesorul pentru învățământul primar a încheiat cu o reflecție asupra stării actuale a educației: „Chiar ieri mă intrebam cât vom mai duce? Până când?”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.