Fotografie de la Yan Krukau/ Pexels

Primii 3 ani de viață sunt caracterizați printr-o dezvoltare fizică, motrică, cognitivă, lingvistică și relațională extrem de rapidă.

Majoritatea copiilor dobândesc limbajul fără efort, dar o minoritate substanțială întâmpină dificultăți.

Această afecțiune se numește ”mutism selectiv” și poate rezulta dintr-o varietate de probleme complexe care includ și întârzieri în înțelegerea și producerea limbajului.

Majoritatea copiilor manifestă o întârziere în dezvoltarea limbajului până la vârsta de 2 ani, dar există cazuri în care dificultățile persistă mult timp și de aceea este indicat să se înceapă un investigație clinică.

Există câteva linii directoare generale care pot fi folosite pentru a determina dacă un copil are o întârziere a vorbirii. De exemplu, bebelușii încep de obicei să emită sunete în primele 3 luni de viață și pot începe să spună câteva cuvinte sau expresii simple până la 12 luni.

Vorbitorul întârziat

Termenul ”vorbitor întârziat”, se referă la copiii care manifestă o întârziere în producerea cuvintelor în absența unui diagnostic de dizabilitate sau întârziere în dezvoltare în zonele cognitive și motorii. Se pot distinge două tipuri de vorbitori întârziați:

- cei definiți ca ”expresivi”, care au o întârziere lexicală și o dezvoltare lentă a propoziției, dar nu au probleme în înțelegerea vorbirii;

- cei definiți ”mixt”, în care întârzierea este atât expresivă, cât și receptivă, întrucât au și dificultăți în înțelegerea sensului cuvintelor și propozițiilor.

Când apare întârzierea

Antecedentele unei dezvoltări lente a limbajului expresiv pot fi sesizate deja în faza de ”bolboroseală”, începând cu 10 luni, vârsta la care crește varietatea sunetelor vocale și consoanelor emise de copil.

În jurul a 18 luni, copilul ar trebui să pronunțe primele cuvinte. Întârzierea sau absența acestei faze este un indicator de dificultate.

Cu toate acestea, specialiștii consideră că este oportun să se aștepte 24 de luni pentru a identifica un vorbitor întârziat.

De ce nu vorbește copilul?

Cauzele întârzierii vorbirii sunt de natură variată, deoarece vorbirea este strâns interconectată cu alte funcții, și anume:

- dezvoltarea cognitivă;

- capacitatea auditivă și percepția;

- atenţie;

- memorie;

- abilități motorii ale gurii și limbii;

- abilități relaționale.

Întârzierea se poate datora, de asemenea, pur și simplu unor timpi de maturare diferite (de exemplu, un copil care evoluează rapid în abilitățile motorii poate prezenta mai puțin progres în limbaj).

Când întârzierea devine persistentă

Specilaiștii spun că în apropierea vârstei de 3 ani, cei care vorbesc târziu își construiesc vocabularul mai repede, în medie zece cuvinte noi pe săptămână. 

Dacă problema de vorbire persistă spre vârsta de 5 ani, este important să apelați la specialiști pentru a identifica dacă există o problemă și pentru a reuși să o remediați din timp.

Este esențial să interveniți în perioada critică a primilor 3- 5 ani de viață, cu scopul de a atenua sau de a limita întârzierea de vrobire.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.