Vezi versiune Desktop
De ce limba română trebuie predată ca o limbă străină copiilor din diaspora? Elena Platon trage un semnal de alarmă
Unul dintre planurile pe care invitata își propune să le concretizeze în viitorul apropiat vizează crearea unui material educațional auxiliar special conceput pentru copiii românilor care vor să se întoarcă în țară.
„Se poate și să te întorci să studiezi, să lucrezi, să te perfecționezi și în țara ta natală. Ideea noastră ar fi să lucrăm la un material auxiliar exact pentru copiii români, care sunt parte a unor familii care își doresc să se reîntoarcă în țară și să-și găsească un loc și funcționalitate în interiorul sistemului de învățământ românesc. E unul din viitoarele proiecte la care îmi doresc să lucrez și să mă folosesc și de experiența directă”, a declarat Laura Cătălina Dragomir.
De altfel, experiența acumulată în cei 20 de ani petrecuți în Spania îi oferă scriitoarei o perspectivă clară asupra realităților din comunitatea românească.
Întrebată de Flaviu Predescu cum se raportează copiii născuți în diaspora la acest dublu statut, de a fi și români, și spanioli, Laura Cătălina Dragomir a subliniat faptul că lucrurile s-au schimbat vizibil în ultimele două decenii.
„Ceea ce îmi permite să am competență la ora unor afirmații este faptul că, într-adevăr, am fost în genul acesta de contact direct pe parcursul acestor 20 de ani de locuit în Spania. Este foarte interesant de observat că există niște schimbări foarte mari la nivel de comunitate românească”, a explicat ea.
Potrivit acesteia, în primii ani după valurile de migrație, familiile românești din Spania adoptau, în general, două atitudini radicale.
„Existau două opțiuni: părinți care mergeau inclusiv până la negarea unei identități și intrarea din plin într-o altă realitate lingvistică și culturală, copiii fiind direcționați și chiar obligați să vorbească doar în limba spaniolă; sau acele familii de români care alegeau să se decupeze, să interacționeze social la un nivel minim, pentru a-și asigura traiul, găsirea unui loc de muncă, toată problematica legată de birocrație. Dar se decupau de viața societății spaniole, refuzau acel contact. Erau români între români”, a explicat Laura Dragomir.
Astăzi însă, situația este complet diferită, spune ea.
„Comunitatea noastră arată total diferit în prezent. Vorbim de o comunitate renovată, cu deschidere. O comunitate care a înțeles rostul de a lucra pe două planuri: de a lucra la întărirea identității românești în familie și în comunitate, în egală măsură cu o mai bună integrare în societatea gazdă, în cea de adopție”, a subliniat invitata emisiunii.
Ea a precizat că noile generații de copii români din diaspora reușesc să îmbine cu succes apartenența la cultura română cu integrarea în societatea în care trăiesc.
„Vorbim de copii care merg cu mândrie la școală, la toate sărbările, în costumul național, dar care, la jumătate de oră, ies și au viața lor în comunitate. Interacționează cu colegii, vorbind în două-trei limbi cu aceeași ușurință. Și e un fenomen îmbucurător”, a concluzionat scriitoarea.
Emisiunea Născuți în diaspora, realizată de Flaviu George Predescu, își propune să aducă în prim-plan poveștile românilor din afara granițelor, cu accent pe provocările, reușitele și identitatea noilor generații.
Urmărește emisiunea integrală:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
În cadrul emisiunii Părinți...
Pe măsură ce copiii se...
