Vezi versiune Desktop
„Iubește-ți copilul! Nu este nimic mai dăunător pentru el decât să simtă că nu-ți pasă”, avertizează experții în parenting: „Rămân cicatrici pe viața!”
Suntem în pragul iernii, anotimpul friguros când copiii arată ca niște „micuți roboți” înfofoliți cu eșarfă, căciulă, mănuși și evident împachetați într-o jachetă din puf de gâscă, incapabili să facă nici un fel de mișcare, mai ales mersul pe jos, întorcând capetele nouăzeci de grade, atunci când hainele le permit.
Ceea ce trebuie să știm este că la naștere și în primii ani de viață, organismul este alimentat cu grăsime albă și grăsime brună, dar pe măsură ce trec anii acestea din urmă tind să se reducă.
Celulele adipoase brune conțin grăsime sub formă de mici picături independente care au sarcina principală de a menține temperatura corpului stabilă (gândiți-vă la nou-născuții care trăiau în peșteri în vremurile preistorice).
În schimb, celulele adipoase albe, care le înlocuiesc progresiv pe cele brune, deoarece nu mai este necesar să se apere de frig, sunt formate dintr-un singur bob de grăsime care crește în volum până când trebuie să se înmulțească în număr pentru a forma mai multă grăsime, ca rezervă de energie de folosită în perioadele nutriție sărăcăcioasă.
Prin urmare, grăsimea brună arde caloriile, grăsimea albă le acumulează. Distribuția este și ea diferită: celulele albe sunt prezente mai ales în stratul subcutanat și de fapt grăsimea albă funcționează ca o barieră termică, în timp ce cele brune sunt interne și ard calorii pentru a da energie corpului, în special corpului slab.
Grăsimea brună este, de obicei, localizată în jurul organelor interne și a zonelor cu un aport crescut de sânge, cum ar fi gâtul, umerii și partea superioară a spatelui.
Este cunoscută și sub numele de "țesut adipos maro" datorită culorii sale, care provine din prezența mitocondriilor și a unei enzime numită termogenină în celulele sale. Aceasta le permite să ardă calorii pentru a genera căldură în procesul numit termogeneză.Grăsimea brună are un rol important în termoreglare, ajutând la menținerea temperaturii corporale în frig și la arderile calorice pentru a menține căldura.
Grăsimea albă este cea mai comună formă de grăsime din organism și este stocată în jurul organelor, sub piele și în alte părți ale corpului.
Are rolul principal de a stoca energie sub formă de grăsime pentru a fi utilizată ulterior ca sursă de energie. De asemenea, oferă izolație termică și protecție pentru organe.
Este mai puțin vascularizată și nu are aceleași caracteristici de ardere de calorii ca grăsimea brună.
Calea pe care o urmează mulți cercetători în convingerea că, întocmai conservarea grăsimii brune, chiar și în timpul creșterii copilului, poate fi utilă pentru a rămâne slab, nu este greșită.
În ultimii ani, s-au efectuat cercetări pentru a înțelege modul în care se poate stimula activitatea grăsimii brune pentru a ajuta la controlul greutății și a metabolismului. De exemplu, expunerea la temperaturi reci și exercițiile fizice pot crește activitatea grăsimii brune.
Aceasta pare o invitație competentă și mai presus de toate o bună motivație de a nu acoperi excesiv copiii când sunt în afara casei și de a nu încălzi prea mult mediul de acasă pentru care este suficient să se asigure o temperatură de 18 sau cel mult 20 de grade în orele cele mai reci (excluzând noaptea).
Așadar, a îmbrăca copiii cât mai lejer iarna ne va permite să-i obișnuim cu temperaturi mai scăzute și astfel, cel mai probabil, să încetinim transformarea grăsimii brune în grăsime albă care este abundentă la persoanele obeze.
Grăsimea brună are capacitatea de a produce căldură prin procesul de termogeneză. Acest tip de grăsime se dezvoltă în timpul dezvoltării fetale și la sugari, dar poate fi, de asemenea, activat și dezvoltat în răspuns la anumite stimuli. Există mai multe mecanisme implicate în producția și activarea grăsimii brune:
Dezvoltare fetală: Grăsimea brună începe să se dezvolte în timpul dezvoltării fetale și este prezentă în cantități mai mari la nou-născuți și sugari. Aceasta se dezvoltă în special în jurul organelor interne.
Expunere la temperaturi reci: Un factor semnificativ care stimulează grăsimea brună este expunerea la temperaturi scăzute. Când suntem expuși la frig, corpul nostru activează grăsimea brună pentru a genera căldură și a menține temperatura corpului.
Exerciții fizice: Activitatea fizică intensă, cum ar fi antrenamentele de rezistență și cele cu intervale de intensitate crescută, poate stimula dezvoltarea și activitatea grăsimii brune. Exercițiile pot crește necesarul de energie al corpului și pot determina grăsimea brună să ardă calorii pentru a produce căldură.
Alimentație și factori dietetici: Anumite substanțe și compuși din alimentație pot contribui la stimularea grăsimii brune. De exemplu, consumul de anumite alimente sau condimente (cum ar fi piperul cayenne) poate crește termogeneza și poate activa grăsimea brună.
Hormoni: Hormonii, în special hormonii tiroidieni, au un impact semnificativ asupra activității grăsimii brune. De asemenea, hormonul adiponectină, produs de țesutul adipos, poate stimula activitatea grăsimii brune.
Medicamente: Cercetările recente au identificat medicamente care pot stimula activitatea grăsimii brune. Aceste medicamente pot avea potențialul de a ajuta la controlul greutății și la gestionarea metabolismului.
Cercetătprii continuă să exploreze modalități de a stimula grăsimea brună și de a o folosi pentru îmbunătățirea sănătății și controlul greutății.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Temele pentru acasă sunt o...
