Vezi versiune Desktop
Cum să crești copii inteligenți din punct de vedere emoțional? Strategii de la un specialist în dezvoltarea micuților: „Le-ați spus vreodată să nu plângă?”
Când vine vorba de abilități înalte, terenul este adesea presărat cu mituri și confuzii ce merită spulberate.
Trebuie să diferențiem foarte bine acești termeni:
Talent: Aici vorbim despre oameni cu abilități specifice într-un anumit domeniu, fie că e vorba de muzică sau matematică.
Precoce: Un fenomen evolutiv care implică o rată de dezvoltare mai rapidă decât în mod normal. De exemplu, gândește-te la copilul de 18 luni care duce o conversație cu un vocabular ce ar pune la îndoială normele pentru vârsta respectivă.
Minune: Acei copii uimitori care fac lucruri la o vârstă fragedă cu competența unui adult.
Abilități înalte: Aici vorbim despre copii care strălucesc într-unul sau mai multe domenii specifice, deși nu neapărat și în toate. Sunt cei care își pun amprenta într-un anumit domeniu și ies în evidență prin brilianța lor.
Cum poți să afli dacă micuțul tău e un mic geniu? Ei bine, nu e doar despre coeficientul intelectual, care ar trebui să depășească cifra magică de 130. Trebuie să arunci o privire și în lumea sa emoțională și socială.
Există câteva semne care pot să-ți lumineze calea în recunoașterea unui copil cu abilități excepționale, precum:
Creativitate și perseverență: Când vezi micuțul desenând universuri fantastice sau luptându-se cu un puzzle până la capăt, poți să te gândești că ai de-a face cu o mică minune.
Memorie excepțională: Dacă pare să-și amintească tot, de la numele primelor sale jucării până la întâmplările mărunte din viața zilnică, e un indiciu bun.
Spirit de lider: Dacă își ia adesea rolul de conducător în joacă sau printre prieteni, s-ar putea să ai un viitor lider în familie.
Abilități lingvistice remarcabile: Un vocabular bogat și o abilitate de a comunica clar sunt semne că micuțul are ceva special.
Curiozitate și interes variat: Dacă întrebările vin fără sfârșit și interesul său se extinde dincolo de limitele vârstei, e posibil să fii în prezența unui supradotat.
E important să ții minte că, chiar dacă micuțul corespunde tuturor acestor semne, nu este un diagnostic clar că are abilități înalte. Și, cu siguranță, nu ar trebui să ne aventurăm în autodiagnostic acasă pe baza acestor semne. Aici intervine specialistul, în acest caz, medicul neuropediatru, care poate oferi o explicație mai detaliată. Dacă ai bănuieli, discută cu profesorul copilului tău care te va îndruma pentru o evaluare mai amănunțită. Există și varianta să consulți cabinetele psihologice specializate sau asociațiile dedicate copiilor cu abilități excepționale, unde poți găsi sprijin și consiliere pentru întreaga familie.
Detectarea precoce joacă un rol important în asigurarea unei dezvoltări corespunzătoare a copilului și în prevenirea temutului eșec școlar.
Elevii cu abilități înalte adesea se confruntă cu o provocare majoră: lipsa stimulării intelectuale adecvate în mediul școlar. Acest aspect poate genera frustrare în mințile geniale și poate fi sursa unor probleme serioase, cum ar fi anxietatea, nervozitatea, depresia sau sentimentele de singurătate.
Soluția constă în colaborarea strânsă dintre familie și școală. Este esențial ca aceste două entități să lucreze împreună pentru a identifica precoce abilitățile înalte ale copilului și pentru a furniza mediul de învățare potrivit. Această colaborare nu numai că previne consecințele negative, dar poate, de asemenea, să amplifice potențialul copilului și să îi ofere o platformă adecvată pentru a-și dezvolta geniul. Prin detectarea și abordarea nevoilor lor specifice în stadii timpurii, putem construi un viitor mai luminos pentru acești tineri promițători.
Odată ce diagnosticul este cunoscut, pașii următori vizează furnizarea copilului de resurse esențiale pentru a-i gestiona situația. Cu toate acestea, există o subtilitate importantă legată de pericolul „suprastimulării” copilului, aspect care trebuie abordat cu grijă.
Este important să oferim copilului alternative care să evite această suprastimulare, precum activități alternative, programe de sprijin și extinderea conținutului pentru a consolida motivația și setea sa de cunoaștere.
În acest demers, colaborarea strânsă între familie și școală devine esențială. Îngrijirea unui copil cu abilități înalte necesită o pregătire mai profundă și abordări specifice, adesea necunoscute profesorilor. Așadar, construirea unui pod solid între mediul școlar și cel familial este soluția pentru a asigura că micuțul primește exact sprijinul de care are nevoie pentru a-și valorifica potențialul în mod sănătos și echilibrat.
Publicitate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
