De la fiică subprotejată la mamă supraprotectoare: 10 semne care îți arată că ai dus protecția prea departe
Filmulețul începe cu o amenințare dură adresată de un tată copilului său: „Dacă te prind că mai dai odată în maică-ta să vezi ce o să îți fac!”.
Această abordare, deși impulsivă și comună, nu rezolvă problema și nu ajută copilul să înțeleagă cum să-și gestioneze emoțiile. În schimb, terapeutul Mihaela Cozma oferă o soluție mai eficientă, bazată pe calm, comunicare și tehnici de autoreglare emoțională:
”Prin această amenințare tatăl nu va opri comportamentul violent al copilului și nici nu îl va învăța cum să-și gestioneze emoțiile care-l copleșesc. Când copilul își lovește mama, tata ar putea să stea de vorvă cu fiul sau fiica lui și să îi spună că: Pe mama NU O LOVIM. Noi nu lovim alte persoane când ceva ne supără sau când suntem furioși. Dacă simți furie, te poți descărca strângănd pumnii cu putere, ridicând din umeri și numărând până la 3. Apoi, expiri cu putere eliberând norii negri ai furiei. Repeți acest joc până te liniștești”, a spus Mihaela Cozma terapeut și expert în parenting.
Amenințările par să ofere o soluție rapidă, prin impunerea autorității, dar, în realitate, au efecte negative pe termen lung. Pot face copilul să se simtă rușinat, speriat, fără a înțelege cu adevărat motivul pentru care comportamentul său este greșit.
Mihaela Cozma explică că un astfel de mesaj nu numai că nu oprește comportamentul violent, dar nici nu îl învață pe copil cum să își gestioneze emoțiile care l-au determinat să acționeze astfel.
Violența nu poate fi combătută cu violență – chiar dacă este doar verbală. Amenințarea îl face pe copil să acționeze din frică, nu din înțelegerea impactului propriului comportament.
În loc de amenințări, Cozma sugerează o abordare calmă și empatică. Atunci când un copil își lovește mama sau manifestă comportamente violente, părinții ar trebui să îi arate clar că un astfel de comportament nu este acceptabil, dar într-un mod care să promoveze înțelegerea și autoreglarea emoțională.
Fotografie de la August de Richelieu/ Pexels
Pași pentru a aborda situația într-un mod sănătos:
1. Stabilim o regulă clară: „Pe mama NU O LOVIM.” Este important ca mesajul să fie direct și fără ambiguitate. Părinții trebuie să fie fermi, dar calmi, când stabilesc limitele.
2. Explicarea principiului non-violenței: Este esențial să îi explici copilului că „Noi nu lovim alte persoane când suntem supărați sau furioși”. Așa copilul învață că emoțiile sunt normale, dar reacțiile violente nu sunt acceptabile.
3. Învățarea unei tehnici de gestionare a furiei: Cozma sugerează un „joc” care ajută copiii să își canalizeze furia în mod sănătos. Aceasta constă în câțiva pași simpli, dar eficienți: strângerea pumnilor cu putere, ridicarea din umeri și numărarea până la 3.
Comportamentul unui copil este influențat în mare măsură de exemplul oferit de părinți. Dacă părinții reacționează la comportamentele negative ale copiilor prin violență verbală sau fizică, copilul va învăța că aceasta este o metodă acceptabilă de a-și exprima emoțiile.
În schimb, dacă părintele adoptă o atitudine calmă, copilul va învăța că emoțiile puternice pot fi gestionate fără a recurge la violență.
Publicitate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.