A fost desemnat cuvântul anului 2024! Termenul a fost căutat de aproape 130.000 de ori pe Cambridge Dictionary
Motivul este clar: instituțiile de învățământ din străinătate își întâmpină studenții cu facilități extraordinare, iar oportunitățile de angajare par a fi nelimitate. Profesorii care i-au ghidat și susținut pe acești elevi excepționali au ajuns să accepte, cu amărăciune în suflet, „exodul creierilor” ce are loc de ani de zile.
Printre acești viitori lideri, se află și David, un elev care, la prima vedere, pare obișnuit. Cu toate acestea, performanțele sale excepționale în matematică l-au scos din anonimat. Anul acesta, a obținut aurul la Olimpiada Internațională din Japonia, cu un punctaj maxim.
David, olimpic internațional la matematică, dezvăluie secretul succesului său cu sinceritate și pasiune. Pentru el, cheia constă în consistență și refuzul de a renunța, subliniind importanța muncii constante și a dedicării fără compromisuri.
„Secretul succesului e consistenţa. Trebuie să lucrezi constant, să nu te dai bătut. Sfatul pe care îl dau eu este să lucraţi din pasiune pentru că dacă lucrezi forţat şi dacă nu lucrezi din pasiune nu o să îţi mai placă ce faci”, împărtășește David, potrivit Observator.
Elev în clasa a XII-a la prestigiosul Liceu Internațional de Matematică din București, David și-a descoperit pasiunea pentru matematică încă de mic. În casa a treia, o profesoară i-a deschis ușa unui univers fascinant prin intermediul povestirilor captivante despre zei greci și concepte matematice. Această experiență interactivă a semănat sămânța pasiunii care a crescut în el de-a lungul anilor.
Cu performanțe care depășesc granițele, România pare prea mică pentru ambițiile uriașe ale unor elevi de excepție. În rândul acestor tineri dornici de reușită se află și David care își dorește să-și continue studiile în străinătate.
Cu ochii îndreptați către America, David a aplicat la una dintre cele mai prestigioase instituții academice din lume - Harvard. Motivația sa este clară: dotări impresionante, profesori de elită și, cel mai important, un mediu competitiv care îl stimulează și îl împinge să atingă noi culmi. „Eu plănuiesc să studiez în străinătate, în special în America. Am aplicat la facultate, aștept răspunsul de la Harvard”, împărtășește el entuziasmat.
David nu este singurul visător. Echipa României s-a clasat pe locul patru în lume la Olimpiada de Matematică din acest an, iar niciunul dintre cei șase membri ai echipei nu vrea să rămână ancorat aici. Universitățile străine cu dotări impresionante și perspectivele promițătoare după absolvire sunt doar câteva dintre motivele care îi îndeamnă să-și urmeze visurile departe de țară. În timp ce acești tineri își construiesc viitorul în alte ținuturi, profesorii care le-au fost ghizi aici asistă neputincioși la un fenomen ce marchează „exodul creierelor”.
Un fenomen trist, cunoscut sub numele de „exodul creierelor”, își face simțită prezența în România, unde majoritatea tinerilor de excepție aleg să-și continue studiile peste hotare. Potrivit unor estimări, doar aproximativ 1 din 20-30 dintre acești tineri rămân în țară, și chiar aceștia, după aproximativ trei ani de facultate, își îndreaptă privirile către orizonturi mai largi. O realitate tristă, subliniată de Flavian Georgescu, profesor de matematică, care mărturisește că mulți dintre acești studenți beneficiază în străinătate de condiții excepționale, inclusiv facultăți de prestigiu mondial, și, din păcate, mulți dintre ei nu se mai întorc în România.
Cu toate acestea, unii profesori văd plecarea acestor tineri ca pe o formă de ambasadoriat. Dan Dumitrescu, profesor de matematică, îi percepe ca niște ambasadori care merg în lume și reprezintă țara lor natală.
Deși există o tristețe în privința pierderii de talente, există și semne de speranță. Cătălin Gheorghe, coordonator al lotului olimpic, adaugă că, chiar dacă mulți nu se întorc fizic în țară, există dorința unora dintre acești tineri de a contribui la pregătirea generațiilor viitoare. Acesta vede această implicare ca un prim pas spre schimbare.
Cu toate că datele exacte privind numărul studenților plecați în străinătate lipsesc, estimările UNESCO indică faptul că aproape 40.000 de tineri români își desfășoară studiile în alte țări. La aceștia se adaugă cei 138 de elevi remunerați cu premii substanțiale la Gala Olimpicilor, organizată de Ministerul Educației. Un grup de tineri excepționali care, în ciuda distanței geografice, rămân ambasadori ai cunoașterii și excelenței.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Temele pentru acasă sunt o...