Fotografie de la Pixabay/ Pexels

Metoda Design Thinking provine din domeniile antreprenorial și de marketing. Constă într-o metodologie de gândire creativă care vizează produsele și serviciile care satisfac nevoile clienților.

Cu toate acestea, prezintă anumite caracteristici care pot fi aplicate și în mediile școlare ca mijloc de găsire a soluțiilor la problemele și nevoile educaționale.

În ce constă metoda Design Thinking?

Design Thinking  reprezintă o metodologie de lucru în echipă care este adoptată pentru a rezolva probleme și a ajunge la soluții inovatoare. Potrivit unuia dintre creatorii săi, Tim Brown, este o metodă care se concentrează pe persoană și pe procesul de proiectare, mai degrabă decât pe rezultatul final.

Metoda constă în aplicarea a cinci faze care constituie un proces real. Aceste etape sunt după cum urmează:

- Empatizați: este vorba de a vă pune în pielea utilizatorilor și de a învăța din această empatie.

- Definiți: Nevoile și percepțiile utilizatorilor sunt stabilite. Este vorba despre găsirea unui punct de plecare.

- Ideea: constă în imaginarea diferitelor soluții creative posibile.

- Prototiparea: acesta este momentul în care ideile cele mai potrivite care vor fi puse în practică sunt conturate și reprezentate.

- Evaluarea: evaluarea ne spune la ce fază a procesului trebuie să revenim pentru a îmbunătăți sau modifica unele aspecte. Prin procesul de schimb de feedback cu utilizatorii, vom ști dacă proiectarea tuturor fazelor și implementarea ulterioară au reușit să le satisfacă nevoile.

Cum funcționează metoda Design Thinking în educație?

Transpusă în domeniul educațional, metoda se bazează pe un instrument inovator al cărui scop este îmbunătățirea centrelor de învățământ și a relațiilor și proceselor care se dezvoltă în cadrul acestora, oferind soluții simple la problemele care apar, pe baza colaborării, observației, experimentării și un proces continuu de evaluare.

În acest fel,  metoda Design Thinking în domeniul educațional poate fi folosită pentru rezolvarea problemelor asociate climatului școlar și conviețuirii, sau cu organizarea unor spații educaționale, precum biblioteca sau sala de calculatoare.

Aplicarea metodei Design Thinking în centrele școlare

După cum sa spus, metoda  Design Thinking  ajută la găsirea de răspunsuri creative și inovatoare la problemele educaționale. Ținând cont de fazele implicate în aplicarea acestei metode, pașii de urmat vor fi următorii:

Empatizați cu actorii educaționali

Așa cum indică primul pas al metodei, trebuie, în primul rând, să empatizăm cu utilizatorii. Fie că este vorba de elevi, profesori sau părinți, trebuie să știm care sunt nevoile, problemele și dorințele lor. Trebuie să ne punem în pielea lor, să-i înțelegem și să le analizăm situația și contextul în care se dezvoltă. În această fază, ascultarea, observarea și înregistrarea datelor și informațiilor sunt importante.

Planificați o foaie de parcurs

A doua etapă avută în vedere prin această metodă ne conduce la stabilirea unei foi de parcurs referitoare la informațiile obținute în faza anterioară. În acest moment, este vorba de definirea și proiectarea unui centru de acțiune. Vom organiza aceste informații în jurul acestei axe, pentru a evidenția acele aspecte, nevoi sau probleme de cea mai mare urgență sau relevanță.

Ne vom pune apoi întrebări despre posibilele cauze ale problemelor și posibilitățile pe care le avem la dispoziție pentru a le rezolva sau a aduce îmbunătățiri.

Imaginarea ideilor

Foto: Max Fisher/ Pexels

În această a treia fază vine momentul să începem să elaborăm soluții. Aceasta este o etapă creativă, la care trebuie să participe toţi actorii educaţionali implicaţi.

Pentru a atinge acest scop, există tehnici, precum furtuna de idei sau brainstormingul, care servesc la generarea și organizarea tuturor ideilor care pot apărea. Este important ca această fază să fie concepută ca un moment de relaxare și distracție, care să permită să apară idei noi.

Modelarea ideilor

În această a patra etapă este necesar să facem tangibile ideile la care au fost gândite în faza anterioară. Cele mai coerente idei care au fost acceptate de toți trebuie să prindă contur; cu alte cuvinte, trebuie să concretizăm modul în care vor fi implementate. În acest scop, este necesară organizarea unor aspecte, precum timpul, spațiul și resursele umane, materiale și economice de care dispunem, pentru a transforma ideile în realitate.

Validați și evaluați

În cele din urmă, în a cincea și ultima fază trebuie să validăm calea pe care am parcurs-o în toate etapele anterioare. Cu alte cuvinte, vom explica și împărtăși deciziile luate și, pe baza feedback-ului primit de la utilizatori, vom termina de implementat acțiunile pe care le vom întreprinde.

Mai mult, în această fază se realizează evaluarea întregului proces de implementare. Ceea ce presupune posibilitatea de a confirma împreună cu utilizatorii faptul că am reușit să găsim soluții eficiente și inovatoare la nevoile, dorințele și preocupările acestora.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.