Vezi versiune Desktop
Cele mai frecvente comportamente ale părinților care îi fac pe copii să se simtă neiubiți. Ce spun psihologii despre aceste greșeli comune?
Sindromul Hikikomori, un fenomen care a luat amploare la sfârșitul secolului al XX-lea în Japonia, este acum o realitate globală, o „epidemie” care se manifestă în diferite colțuri ale lumii. Descriind o formă gravă de izolare socială, acest sindrom afectează în principal adolescenții și tinerii, având rădăcini într-o societate marcată de caracteristici ermetice.
Pentru a înțelege mai bine această situație, Laura Rico Uribe, profesor la Masterul în Psihologie Generală a Sănătății la Universitatea Internațională din La Rioja (UNIR) a vorbit despre asta. Dincolo de granițele Japoniei, unde fenomenul a fost inițial identificat, Hikikomori se dezvoltă acum în diverse moduri, adaptându-se la particularitățile culturale ale fiecărui loc.
Rico Uribe aduce o perspectivă interesantă asupra acestui sindrom, evidențiind cum impactul său poate varia în funcție de contextul cultural. Este clar că problema izolării sociale, în special în rândul tinerilor, transcende granițele geografice și necesită o abordare atentă și comprehensivă.
Sindromul Hikikomori este o realitate tulburătoare, în special în rândul adolescenților, caracterizată de un comportament extrem, în care indivizii afectați aleg să se izoleze complet și să se retragă din sfera socială. A renunța la participarea în societate devine o formă de autoizolare profundă.
Pentru a fi diagnosticată această tulburare, adolescenții trebuie să îndeplinească anumite criterii definitorii:
Durata izolării: Afectații trebuie să fie izolați timp de cel puțin șase luni.
Aceștia își petrec cea mai mare parte a timpului în propriile locuințe, de obicei retrași în camerele lor, dedicându-se activităților solitare precum navigarea pe internet sau lectura.
Pierderea interesului social: Dezinteresul față de mediul școlar este un semn clar, renunțând complet la implicarea lor în aceste activități.
Lipsa relațiilor interpersonale: Afectații evită interacțiunea socială și, chiar dacă au prieteni, relațiile sunt pasive și lipsite de interes față de ceilalți.
Excluderea altor tulburări: Sindromul Hikikomori nu este asociat cu schizofrenia, retardul mintal sau tulburarea bipolară.
Probleme adiționale: În multe cazuri, se observă perturbări ale ritmului somn-veghe și un declin în igienă personală.
Originea sindromului Hikikomori este un subiect complex, cu diferite teorii care încearcă să explice apariția acestei tulburări socotite „alarmante”. Expertul de la UNIR subliniază că există mai multe perspective în această privință, cu unele studii evidențiind dependența de tehnologiile digitale, în timp ce altele se concentrează asupra evenimentelor adverse de mediu, cum ar fi experiențele de bullying. În plus, trăsăturile personale par să aibă un impact semnificativ, fiind mai prezente la adolescenții cu stima de sine scăzută. Cercetările indică, de asemenea, o asociere strânsă cu tulburarea de anxietate socială și depresia majoră.
Această tulburare afectează în special băieții și este adesea legată de crize personale semnificative. Laura Rico Uribe subliniază că un eveniment istoric notabil, care a avut consecințe semnificative asupra sănătății mintale, inclusiv în ceea ce privește sindromul Hikikomori, a fost pandemia COVID-19. Acest context pandemic a exacerbate problemele de sănătate mentală și a contribuit la intensificarea manifestărilor acestei tulburări sociale delicate.
Părinții se găsesc adesea copleșiți în fața acestei situații complexe, iar mulți dintre ei caută ajutor abia după ce problemele s-au accentuat, devenind mai dificile de gestionat în timp. Laura Rico subliniază importanța unei acțiuni timpurii pentru a preveni deteriorarea ulterioară și recomandă ca primul pas să fie consultarea medicului de familie pentru a obține îndrumare către un specialist. Această abordare se completează cu necesitatea „psihoeducării membrilor celui mai apropiat mediu pentru depistarea precoce”.
Deoarece sindromul Hikikomori este încă puțin cunoscut, familiile ajung adesea să caute ajutor târziu. Totuși, creșterea diagnosticării în ultimii ani ar putea schimba atenția către îngrijire și prevenție.
Izolarea adolescentului în camera sa și refuzul de a participa la activități sociale fac procesul terapeutic mai dificil. Laura Rico subliniază existența tratamentelor care pot fi implementate la domiciliu, inclusiv terapia în ambulatoriu cu profesioniști specializați în sănătatea mintală. În situațiile în care acest lucru nu este fezabil, terapia online devine o opțiune pentru a conecta profesioniștii cu adolescentul afectat, încercând să ofere suport terapeutic într-un mod accesibil și adaptat la nevoile individuale.
Sindromul Hikikomori este o tulburare de o gravitate remarcabilă, deoarece cei afectați petrec luni, ba chiar ani, izolați fără niciun contact social, într-un moment important al vieții lor în care interacțiunile sociale sunt esențiale pentru o dezvoltare adecvată. În ciuda tuturor implicațiilor asociate, adolescenții cu Hikikomori se confruntă cu un risc crescut de sinucidere. Până în prezent, cercetările științifice privind evoluția acestor adolescenți sunt limitate. Un specialist de la UNIR subliniază că prognosticul depinde în mare măsură de comorbiditate, adică de asocierea cu alte tulburări psihice. Prin urmare, se recomandă un tratament multidisciplinar care să adopte o abordare biopsihosocială.
În timp ce ne concentrăm asupra adolescenților afectați, nu trebuie uitată importanța sprijinului acordat îngrijitorilor acestora. Acești îngrijitori au nevoie de psihoeducație și îngrijire psihologică pentru a face față nevoilor specifice și pentru a dispune de instrumentele necesare în gestionarea situației delicate asociate sindromului Hikikomori. Este evident că abordarea cuprinzătoare, atât pentru adolescenți, cât și pentru îngrijitori, este esențială în gestionarea și tratamentul acestei tulburări complexe.
Publicitate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
