„Este extrem de îngrijorător”: aceștia sunt anii de viață pierduți pentru persoanele cu ADHD, în funcție de sexul lor
Conform studiului, în medie, bărbații cu această tulburare trăiesc cu șapte ani mai puțin decât populația generală. Pentru femei, diferența este chiar mai alarmantă: nouă ani mai puțin.
Aceste date, publicate în The British Journal of Psychiatry, subliniază o realitate greu de ignorat: ADHD nu este doar o problemă a copilăriei și nu se rezumă doar la uitarea lucrurilor sau distragerea ușoară a atenției.
SURSA FOTO: Freepik.com@rawpixel.com
Deși studiul nu a identificat direct cauzele deceselor, a evidențiat o serie de riscuri asociate cu ADHD. Persoanele cu această tulburare au mai multe șanse să fumeze, să abuzeze de alcool, să dezvolte tulburări de personalitate sau să sufere de autovătămare.
Mai mult, în viața adultă, gestionarea impulsurilor poate duce la comportamente mai riscante, cum ar fi conducerea imprudentă sau neglijarea sănătății.
De fapt, un studiu anterior din 2019 a concluzionat că adulții diagnosticați cu ADHD în copilărie au o speranță de viață cu 8,4 ani mai scurtă comparativ cu populația generală, diferență pe care autorii o atribuie scăderii educației și veniturilor, ratelor mai mari de fumat și consum de alcool și reducerii somnului.
De ce femeile cu ADHD par să trăiască și mai puțin decât bărbații? Deși datele nu explică direct acest lucru, cercetările anterioare sugerează că femeile sunt adesea diagnosticate mai târziu.
Multe dintre ele trec ani de zile fără tratament, deoarece simptomele lor nu se potrivesc cu stereotipul clasic al „copilului neliniștit”.
Întârzierea diagnosticului are consecințe: fără intervenție, riscurile de depresie, anxietate și tulburări de comportament cresc.
De exemplu, o femeie cu ADHD nediagnosticat ar putea întâmpina dificultăți în a se organiza la locul de muncă, ceea ce ar duce la stres cronic și probleme de sănătate mintală.
Deși datele sunt alarmante, nu totul este pierdut. ADHD nu este o sentință de moarte, iar există modalități de a reduce aceste riscuri:
Diagnosticul precoce și precis: Identificarea ADHD-ului în copilărie sau adolescență poate preveni probleme mai mari în viața adultă.
Intervenții personalizate: De la terapii comportamentale la tratamente pentru problemele precum abuzul de substanțe, este esențial să adaptăm abordările la nevoile specifice ale fiecărui pacient.
Conștientizarea socială și profesională: Sistemele de sănătate trebuie să devină mai sensibile la ADHD, mai ales în cazul adulților. Consultațiile medicale mai lungi sau adaptate pot fi esențiale.
Schimbarea narativului: ADHD nu este „o etapă” și nici o scuză. Este o afecțiune medicală cronică care necesită atenție constantă, la fel ca diabetul sau hipertensiunea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
De obicei asociem astmul cu dificultăți de respirație și utilizarea...
Amigdalele palatine sunt structuri de țesut limfatic...
Un studiu dezvăluie efectele...
Emoții pentru elevi! Începe Bacalaureatul!
Dacă copilul tău s-a născut...
Ministrul Educației Daniel...