Fotografie de la Cottombro Studio/ Pexels

Într-un podcast recent, specialistul în parenting Oana Moraru a discutat despre modul în care copiii percep moartea și despre cum pot părinții să îi ajute să proceseze aceste experiențe într-un mod sănătos.

Percepția copiilor despre moarte la vârste diferite

”Copiii până în 7-8 ani acceptă moartea cu foarte mare stoicism, pentru că ei n-au povești în cap. Unii chiar vor să-l vadă. Părinții îi feresc. În copilărie noi ne refugiam și fugeam prin cimitire și asistam la mormântări.

Am văzut acum la un unchi de-al meu, acum câțiva ani, într-un sat era înmormântat, toată copilărimea era în jurul gropii și mă uitam cu câtă naturalețe și îi integrau moartea. Ăștia de la țară o integrează foarte sănătos. Își văd întâi un pui mort, văd un pui de pisic fătat mort, își văd câinele îmbătrânind. Ei integrează așa foarte firesc în ritmurile naturii.

Foto: Freepik @freepik

Copilul din mediul urban ferit de un porumbel de pe trotuar în parc, care e acolo, mort. Nu trebuie ferit”, a declarat Oana Moraru.

Dar ce să facă părinții? Este în regulă să-i ducă pe copii la înmormântări?

”La înmormântare nu, pentru că sunt foarte mulți adulți acolo care nu știu să-și conțină emoțiile sănătos și nu e bine ăștia mii să se regleze dacă are 5-6 ani și e impresionabil.

Dar, dacă are 7-8-9 ani, părți din înmormântare trebuie să le vadă. Nu știu, când se adună familia și mănâncă și jelesc. Nu neapărat partea tehnică a băgatului în groapă. Dar acolo încet-încet trebuie să-i expunem. Dar să n-avem frică să le spunem”, a continuat Oana Moraru.

Fotografie de la Cottombro Studio/ Pexels

Excluderea copiilor de la înmormântări: o abordare sănătoasă?

”Eu știu cazuri grave. Nu vreau să supărăm ascultătorii, de surioară mică a cărei frate mare, adolescent a murit. A vrut neapărat să-l vadă, să pună mâna pe el, să-i bage o scrisorică. Și a fost modul ei foarte sănătos de a se despărți și de a procesa trauma. Au tot vrut să-l ascundă, să nu vadă. Ea insista, insista. Copilul știa la șase ani de ce insistă. Și au lăsat-o. Și a fost modul ei de a curăța și nu s-a manifestat foarte tulburător în comportament deviant, pe urmă.

Deci copiii mici, când au parte de nenorociri în viața lor, Doamne ferește, au nevoie să proceseze trauma. Nu trebuie ascunși. Dar nici supraexpuși când sunt acolo adulți care încă nu-și pot conține suferință”, a sfătuit Oana Moraru în cadrul podcast-ului Părinți CuMinți.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.