„Coaseți bine, vreau să fie ca înainte!” Cele mai nepotrivite lucruri pe care bărbații le spun în sala de nașteri, dezvăluite de o moașă pe TikTok
Ministrul Educației, Daniel David, aduce în prim-plan una dintre cele mai sensibile teme din sistemul de învățământ românesc: Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a.
În cadrul prezentării „Raportului de diagnostic al educației și cercetării din România”, oficialul a subliniat o disonanță majoră între idealurile asumate de școală și realitatea evaluării.
„Eu consider Evaluările naţionale că nu sunt comprehensive, nu sunt suficient de informative.
Nu poţi să spui, pe de-o parte, că tu vrei să promovezi cele opt competenţe-cheie, dar în Evaluările naţionale tu te cam focalizezi pe două.
Hai să spunem că în celelalte clase mai mici mai pui Matematică şi Ştiinţe, dar în clasa a VIII-a mergi pe Matematică şi pe Limba şi literatura română.
Nu este ok!
Fiindcă întrebarea e: şi cu celelalte competenţe cheie ce facem?! Ele nu au nevoie de nişte valori standardizate, ca să ştim - le-au asimilat copiii, nu le-au asimilat, să ştim cum se compară o şcoală cu o altă şcoală, să ştim cum se comportă profesorii?!
Şi atunci corect este să evaluăm toate competenţele cheie. Acum este o discuţie, că am fost surprinşi de mişcarea pe care a făcut-o Comisia Europeană la început de an, că aţi văzut că au discutat despre faptul că cele opt competenţe-cheie ar trebui cumva minimal să fie reduse la cinci "basic skills", adică cinci competenţele focalizate pe abilităţi”, a declarat Daniel David, potrivit Agerpres.
Ministrul aduce și o critică de fond asupra ideii că un examen unic, într-o zi fixă, poate decide traiectoria educațională a unui copil:
„Sunt de acord şi vreau să păstrez ideea bună din lege ca măcar până la 50% din locurile pe care le avem la licee să poată să fie ocupate printr-un examen organizat de licee.
Sigur, aici va trebui să fim atenţi la ce metodologie facem, ca să avem nişte standarde prin care să nu devină un business foarte personal al unor unităţi şcolare. Cred că este un lucru important.
În acelaşi timp, cred că trebuie să vină după examenul naţional. Poate cineva în ziua respectivă chiar a avut o zi proastă când dă examenul naţional. Poate e foarte bun la Biologie şi Chimie şi pur şi simplu la Matematică şi Limba şi literatura română, ca urmare a unei zile proaste, ne-am trezit că are o notă foarte mică. I-ai omorât orice şansă de a merge la un liceu bun, într-o zonă de Ştiinţe.
El poate fi foarte, foarte bine pregătit pe acele componente.
Deci, aş lăsa-o, dar după o metodologie în care să controlăm, ca să spun aşa, arbitrariul şi lucrurile incorecte care pot să apară”, a explicat ministrul Educaţiei.
Tot ca „principiu”, ministrul Educației ar descentraliza şi mai mult spre licee şi spre specializări chiar, ca să acorde ponderi diferite pentru disciplinele care vor intra în Evaluarea Naţională.
VEZI ȘI Ministrul Educației Daniel David: „Ne batem joc de jumătate dintre copiii din sistemul educațional”
Ministrul Educației merge chiar mai departe, contestând însăși legitimitatea Evaluării Naționale în forma sa actuală, într-un sistem care pretinde a fi obligatoriu până la finalul liceului. Daniel David sugerează că acest model de evaluare este în contradicție cu filosofia educației moderne, în care accentul ar trebui pus pe personalizare, flexibilitate și diversitate a competențelor, nu pe standarde unice și rigide.
„Eu am avut o problemă de la început cu acest examen de clasa VIII-a, pentru că este nenatural într-un sistem obligatoriu.
Adică, când noi ştim că învăţământul obligatoriu va merge până la nivel de liceu, tu să faci un examen atât de greu, complicat, pe două materii, care după aceea să marcheze traiectoria de viaţă a copilului, cred că este incorect”, a transmis ministrul Educaţiei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.