Vezi versiune Desktop
Patru profesori, în greva foamei la Ministerul Educației! Ce se ascunde în spatele acestei decizii extreme
„Odată ce reorganizăm adecvat arhitectura sistemului şi consolidăm împreună o educaţie de calitate, orientată către nevoile elevilor/studenţilor şi către dinamica lumii în care trăim, putem proteja raţional şi decent şi normele şi bursele ca mecanisme pentru o educaţie de calitate, nu ca scopuri în sine şi putem lupta împreună pentru a atrage resursele necesare într-o nouă arhitectură a unui sistem reformat pentru a fi performant şi echitabil”, a susţinut Daniel David, potrivit Agerpres.
CITEȘTE ȘI Guvernul și-a asumat răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale: Sesiune extraordinară în Parlament
El a spus că este o situaţie de criză şi, dacă nu sunt luate măsuri de eficientizare la nivel de ţară, din luna septembrie vor exista „dificultăţi cu plata salariilor, pensiilor, burselor în toate sectoarele”.
„Dar, în toată această situaţie gravă, avem acum şansa ca şi în educaţie să schimbăm o paradigmă educaţională pe alocuri greşită şi să construim una mai sănătoasă.
Într-adevăr, premierul a spus că acest Guvern este unul de sacrificiu, lucru reiterat şi de mine pentru acest mandat la educaţie-cercetare. Dar, dacă tot este de sacrificiu, atunci să merite!
Trebuie să renunţăm şi în educaţie-cercetare la paradigmele vetuste cu mecanisme ascunse, neperformante şi inechitabile. Asta nu înseamnă, aşa cum se tem unii, că se distruge sistemul de educaţie, ci că renunţăm la un sistem cu mecanisme vetuste, construind o nouă paradigmă a unei educaţii raţionale, decente, performante şi echitabile!
Să nu uităm că suntem cu toţii aici, decidenţi, practicieni în educaţie, oameni ai educaţiei pentru un singur ţel, acela de a educa şi de a forma elevii şi studenţii. Ei sunt raţiunea noastră profesională, umană, iar binele şi viitorul lor trebuie să ne ghideze în decizii şi în acţiuni”, a subliniat ministrul Educaţiei.
Daniel David a explicat în mesaj măsurile asumate de Executiv, menţionând că face acest lucru „pentru a-i feri pe oameni de manipulări”.
„Pe termen scurt: în educaţie-cercetare nu dăm oameni afară şi nu scădem salariile. Pe termen mediu: punctul de start pentru profesor debutant/asistent universitar va fi salariul mediu brut pe economie şi vom asigura echivalenţa salarială a CSII/CSI cu conf./prof. univ.
Pe termen lung: nu mai prorogăm 1% din PIB pentru cercetare şi 15% din bugetul general consolidat (pe cheltuieli) pentru educaţie”, a precizat el.
Potrivit ministrului, creşterea normei se va face din ore libere.
„Avem peste 30.000 de norme didactice în sistem care nu sunt prinse în regim de titularizare/viabilitate/continuitate, aşa că nu se vor opri contracte de muncă în derulare. Nimeni nu îşi va pierde locul de muncă şi vom trata fiecare situaţie specifică, acolo unde este cazul, în interesul cadrului didactic/elevului şi al sistemului de educaţie”, a dat asigurări Daniel David.
De asemenea, conform ministrului, „creşterea normei de lucru în activitatea directă cu copiii (norma didactică - litera a, art. 207 din Legea 198/2023) se face în medie de la 3,6 la 4 ore din cele 8 ore zilnice, creşte adică, în medie, cu 24 de minute zilnic”.
„Această creştere este temporară, valabilă pentru un ciclu de studiu (4 ani), pentru a-i analiza şi impactul, iar profesorii cu vechime şi performanţi îşi vor putea deduce din timpul de lucru de 8 ore. În fine, pentru a susţine această tranziţie, activităţile legate de ' dirigenţie' , de examenele naţionale (evaluare naţională şi bacalaureat) şi pregătirea pentru olimpiade rămân ca până acum, neincluse în normă, şi se vor plăti separat", a explicat ministrul Educaţiei.
Daniel David a completat că „degrevarea funcţiilor de conducere va trebui să meargă, depinzând de mărimea unităţii şi a funcţiei de conducere, până la 50%”.
„Cred că oricine din această categorie poate avea măcar două ore de activităţi didactice pe zi, pentru a nu pierde legătura cu copiii şi actul didactic.
În prezent, aproximativ 70% dintre cei aflaţi în funcţii de conducere, cu degrevări în medie de 64% (dar cu păstrarea salariului), îşi iau oricum plata cu ora. Aici, da, modelele europene presupun profesionalizarea funcţiilor de conducere. Va trebui să discutăm ce model dorim în ţară, iar din anul şcolar 2026 - 2027 să-l şi implementăm.
La sfârşitul anului 2025, voi demara concursurile pentru directorii de unităţi şcolare şi vom reorganiza 'inspectoratele', astfel încât, din 2026 - 2027, să începem cu un nou model. E parte din viziune şi, cu ajutorul profesioniştilor din educaţie, o vom implementa”, a anunţat el.
Ministrul a arătat că „noile limite minime/maxime pentru numărul de copii dintr-o clasă se află şi în alte practici europene, iar aceste limite sunt similare cu ceea ce aveam în ţară între 2011 - 2020 (şi pe alocuri chiar mai bine)”.
„Practic, nu cred că este o problemă majoră să avem cu una - două bănci mai mult în unele clase, considerând dificultăţile existente.
Limitele nesustenabile aduse în 2023 au creat nu doar multe norme didactice, ci şi multe clase care grevează şi infrastructura şcolară.
Da, reducerile privind numărul de copii în clasă, acolo unde există cazuri de copii cu cerinţe educaţionale speciale, rămân valabile, inclusiv pentru minorităţi şi pentru celelalte condiţii specificate în lege. Iar reducerea acestor limite minime/maxime trebuie să rămână un deziderat, gândit, însă, în limite realiste şi cu implicaţii psihopedagogice, pe măsura creşterii bugetului şi dezvoltării infrastructurii”, a mai explicat David.
Cât priveşte bursele, ministrul Educaţiei a afirmat că „în sistemul preuniversitar sunt normalizate pentru a evita distorsiunile din ultimii ani, în care şcoala a devenit adesea o fabrică de note pentru bani”.
„Dacă nu interveneam acum, mai ales în zona burselor de merit, cred, sincer, văzând unele reacţii din sistem, că şcoala nu mai putea fi salvată de ea însăşi.
În ultimii ani am adus în şcoală 'ethosul banilor' prin 'bursiadă', iar aici nu mă aveţi partener. Dacă îl mai continuam o vreme şi nu interveneam acum, nu-l mai puteam stopa, distrugând 'ethosul educaţiei', care ne spune că într-un sistem gratuit şi obligatoriu de învăţământ copiii trebuie să vină la şcoală, văzând şcoala cu plăcere, ca modalitate de succes social.
Copiii care au nevoie să fie ajutaţi să poată să vină la şcoală vor fi ajutaţi. Meritul va fi merit. Aici bursele de merit sunt situaţii de excepţie într-un sistem de învăţământ gratuit şi obligatoriu şi vor acoperi maximum 15% dintr-o clasă, cu nota 9 ca limită.
Bursele tehnologice angajate în programele de pregătire profesională vor continua. Excelenţa olimpicilor va fi onorată prin premii: rămân neschimbate ca tipologie, dar cu valori uşor crescute”, a transmis Daniel David.
Conform acestuia, fondul de burse în învăţământul universitar, cu toată redimensionarea de acum, va fi în 2025 - 2026 mai mare decât în 2022 - 2023.
„Vă invit pe toţi să implementăm împreună aceste mecanisme raţionale şi decente cu scopul de a avea o educaţie de calitate şi dinamică”, a încheiat ministrul Educaţiei în mesajul transmis după adoptarea măsurilor de reducere a deficitului bugetar care afectează şi domeniul învăţământului.
Evaluarea Națională ar putea DISPĂREA complet! Ministrul Daniel David: „NU este corectă”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Federațiile Sindicatelor din...
Înotătorul român David...
