Fotografie de la RDNE Stock Project/ Pexels

În primul rând curiozitatea este cea care îl împinge pe copil să treacă peste atenționările părinților și să atingă obiecte periculoase.

De fapt, cu cât le spui să nu atingă un anumit obiect pentru că vor face ”buba”, cu atât curiozitatea lor crește și vor insista să își ducă la bun sfârșit satisfacerea curiozității.

Cum trebuie să reacționăm atunci când copiii se expun pericolelor?

1. Evita să-l sperii

De foarte multe ori dacă ne îngrijorăm sau ne speriem noi înșine, contribuim la modificarea automată a senzațiilor copilului care la rândul său îl sperie.

Dacă copilul își dă seama ca și noi, pentru că ne este frică, nu avem situația sub control, pentru el totul începe să se clatine și lipsa unei referințe îi activează frica, îl face să se destabilizeze pentru că simte că nu poate controla situația.

Nu uita că tu ești întotdeauna punctul de referință al copilului tău.

Acolo unde resursele sale interne nu îi permit încă să aibă control asupra tuturor (pentru că este prea mic) exploatează spontan capacitatea ta de a gestiona situația.

Dacă te sperii sau dacă îl sperii e mai rău. Mai bine dacă poți acționa devreme și preveni.

2. Evitați să-l amenințați

„Vai de tine dacă atingi”, „vai de tine dacă te apropii”, „ai grijă, te vei arde!”, „ai grijă, te vei tăia!”

Acestea sunt fraze care nu ajută.

Ți se va părea că ți-ai făcut datoria de adult și că ți-a fost ridicată o povară de pe conștiință („I-am spus...”), dar în adevăr nu funcționează pentru copilul tău.

Îți spun asta pentru că curiozitatea copilului tău, nevoia lui de a experimenta și nevoia lui de a verifica intuițiile pe care le produce intern sunt mai puternice decât orice avertisment.

De îndată ce te întorci, el va alerga, chiar și în secret, pentru a-și satisface nevoia, riscând să se rănească efectiv.

Foto: Keira Burton/ Pexels

3. Preveniți tentația și pericolul acționând ca un mediator 

Cu tot ceea ce intrigă copilul, dar este periculos, cel mai bine este să existe întotdeauna un adult care să acționeze ca un tampon între copil și obiect.

De exemplu:

Dacă tigaia arde, te las să o atingi pe măsură ce se încălzește.

Dacă cuțitul taie îți arăt efectul asupra unui morcov sau trec degetul meu și al tău peste vârf pentru a te face să simți că este ascuțit.

De ce funcționează acest truc?

Acest mod „părinte tampon” funcționează pentru că toți copiii au un sentiment înnăscut de pericol  nu sunt proști și știu că cuțitul taie, că focul arde.

Atunci când se întâmplă accidente mari sau mici, acestea sunt adesea de înțeles nu numai din cauza distragerii atenției adultului, ci și pentru că copilul nu a fost pregătit așa cum v-am arătat pentru pericolul unui anumit lucru.

De câte ori vedem copii luând și jucându-se cu cuțite pentru a-i imita pe adulți, inconștienți de pericolul lor?

Foto: Ketut Subyanto/ Pexels

4. Permite-i să te observe atunci când faci lucruri periculoase 

Îl vei ajuta să te observe și să te imite în timp ce cobori pe scări, manevrezi cuțite, arată-i să nu se aplece prea departe de balcon, să traverseze corect drumul, să nu atingă fără protecție oalele, etc... Cu alte cuvinte explică-i și arată-i copilului activitățile periculoase.

Copiii absorb și imită acțiunile pe care mama și tata le fac în fiecare zi, atâta timp cât își pot urmări părinții cum își desfășoară viața de zi cu zi.

5. Întrebați-l de ce insistă 

Exemplu: De ce este atât de intrigat de acel ciocan?

A lua ciocanul de la el, a-i oferi un pieptene vechi și a-i spune să se joace cu el nu-i permite să-și satisfacă curiozitatea.

Copilul a luat ciocanul pentru că era acolo la îndemână, pentru că era curios, pentru că avea nevoie de el, pentru că l-a văzut pe tata folosindu-l, etc... Dacă ar fi vrut pieptene, l-ar fi căutat sau ți-ar fi cerut.

Așa că este mai bine să țineți ciocanul (și alte obiecte foarte periculoase) la distanță a priori sau, așa cum am menționat anterior, să-i arătați în practică pentru ce este și, de exemplu, zdrobiți cu el o nucă pentru a-i oferi ocazia să înțeleagă pericolul său.

După cum ați văzut, trebuie să vă înarmați cu multă răbdare și să le explicații copiilor dumneavoastră rolul fiecărui obiect, explicați-i de ce acel obiect reprezintă un pericol. Astfel îi vei satisface curiozitatea, principala caracteristică a copiilor. 

Important este să nu țipi, să nu îl sperii, ci să îl faci să cunoască și să conștientizeze pericolele la care se supune. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.