Vezi versiune Desktop
„Nici talentați, nici genii”: Doi psihologi specializați în abilități înalte demontează mitul
Număratul cu degetele este instinctiv și mai ușor din punct de vedere vizual. Acesta este motivul pentru care copiii încep imediat să-și folosească mâinile pentru a face calcule simple, poate în timp ce se joacă cu blocuri de construcție sau cu păpușile lor, sau pentru a arăta câți ani au sau câte bomboane vor să mănânce. Apoi, la intrarea în școala primară, degetele devin un instrument fundamental pentru învățarea matematicii și profesorii sunt cei care încurajează folosirea lor pentru rezolvarea primelor operații.
Copilul abordează astfel numerele cu mai multă seninătate. Cu toate acestea, trebuie să depășim vechea prejudecată că folosirea mâinilor noastre este copilărească. Este o eroare pedagogică care poate crea anxietate și un sentiment de inadecvare. Este evident că pe măsură ce copilul crește, acesta trebuie să devină mai rapid, dar trebuie să fie o tranziție treptată, nu forțată sau denigratoare.
Degetele sunt probabil unul dintre cele mai utile ajutoare vizuale ale noastre. Cercetătorii Jo Boaler și Lang Chen au analizat acest concept în lucrarea lor, „De ce copiii ar trebui să-și folosească degetele la lecțiile de matematică”, publicată în The Atlantic (aprilie 2016) în care afirmă că atunci când oamenii primesc instruire în moduri de a percepe și reprezenta realitatea cu degetele lor, ei devin mai buni în a face acest lucru, ceea ce duce la rezultate mai bune la matematică. Și sunt convinși că împiedicarea elevilor să-l folosească echivalează cu oprirea dezvoltării lor matematice.
Copiii care sunt capabili să-și folosească corpul și, prin urmare, mâinile pentru a rezolva probleme ușoare dezvoltă o capacitate mai mare de a sprijini procesele de calcul mental. Utilizarea acestui tip de elemente manipulative, în special numărarea cu degetele, construiește o punte care le permite copiilor să treacă de la gândirea elementară, datorită experienței practice senzorio-motorii, la o gândire abstractă mai complexă.
Un studiu realizat de Universitatea Northwestern a arătat că atunci când creierul nostru este implicat în operațiuni de adunare și scădere, activează zone ale creierului destinate experienței „tactile”, așa-numitul cortex somatosenzorial. Practic, creierul nostru vede o reprezentare a degetelor chiar dacă nu le folosim fizic pentru a face calcule.
Împiedicarea copiilor să-și folosească degetele poate împiedica dezvoltarea lor matematică. Potrivit cercetătorilor, importanța percepției degetelor poate fi motivul pentru care pianiștii și alți muzicieni arată o înțelegere mai mare decât media a matematicii. Această descoperire a făcut fundamentală o schimbare radicală în predarea în școli, unde trebuie încurajată folosirea degetelor, cel puțin până la vârsta de 13 ani.
Unii copii le este ușor să treacă de la numărarea degetelor la matematica mentală, dar alții preferă să continue să folosească mijloace fizice sau vizuale, nu doar în timpul școlii, ci pe tot parcursul vieții. Nu există o vârstă specifică pentru a nu mai număra cu degetele, iar o înțelegere vizuală a matematicii este importantă pentru studenții de toate nivelurile și vârstele.
Imaginile și obiectele îi pot ajuta pe copii să „vadă” ideile matematice, în special pe cele abstracte, și să dezvolte simțul numerelor, care este fundamentul tuturor aritmeticii de nivel superior. Prin urmare, matematica practică nu este ceva copilăresc, un lucru care ar trebui depășit.
Publicitate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
