Vezi versiune Desktop
„Nici talentați, nici genii”: Doi psihologi specializați în abilități înalte demontează mitul
Dacă ar fi să-i întrebăm pe profesori, majoritatea ar susține cu înverșunare valoarea temelor. Pentru ei, temele reprezintă o parte fundamentală a procesului de învățare, un instrument esențial pentru consolidarea cunoștințelor. Totuși, această perspectivă se bazează mai mult pe experiența personală decât pe dovezi științifice solide.
Pentru neuropsihologul Alvaro Bilbao, ca și pentru mulți alți părinți, este esențial să înțelegem cu adevărat impactul temelor asupra dezvoltării academice a copiilor noștri. În calitate de neuropsiholog, a căutat răspunsuri în studiile științifice și a împărtășit rezultatul pe blogul personal.
„Este interesant să observăm că la grădiniță copiii nu au teme, în timp ce cei mai mari sunt deja implicați în această practică. Acest lucru m-a determinat să analizez mai atent avantajele și dezavantajele temelor pentru dezvoltarea academică a copiilor. Dincolo de impresiile personale și a cunoștințelor generale despre neuroștiință, am descoperit aspecte surprinzătoare”, susține neuropsihologul.
„Am descoperit o serie de articole interesante în cercetările mele, însă fără îndoială, cea mai captivantă este această analiză a peste 100 de studii publicată în 2006”, susține Alvaro Bilbao. Acest tip de cercetare se concentrează în mod obișnuit pe trei tipuri principale de experimente:
1. Comparația între copiii dintr-o școală unde nu se dau teme și cei dintr-o altă școală unde acestea sunt o parte obișnuită a programului.
2. Selecția aleatorie a unor școli, iar distribuția temelor este făcută în mod aleatoriu, permițând compararea efectelor acestora între grupuri similare. De exemplu, elevii din clasele 1ºA și 1ºB ar putea avea teme în timpul unui curs, în timp ce cei din 1ºC și 1ºD nu primesc teme în același interval.
3. Compararea diferitelor clase din același nivel în funcție de cantitatea de teme asignate; de exemplu, evaluarea școlilor care impun o oră de teme în comparație cu cele care solicită două sau trei ore.
Printre variabilele analizate, cele principale colectate de aceste investigații includ:
Rezultate academice (cum se clasează elevii la diferite materii și evaluări)
Învățare pe termen scurt (capacitatea de a reține informații recente predate în clasă)
Învățare pe termen lung (memorarea conținutului predat cu mai mult timp în urmă)
Beneficii non-academice (dezvoltarea autocontrolului, a abilităților de organizare a timpului, a capacității de rezolvare a problemelor și a lucrului independent)
Beneficii pentru familie (implicarea părinților în succesul școlar al copiilor)
Saturație (gradul de disconfort sau respingere a școlii).
SURSA FOTO: freepik.com @Guzov Ruslan
Rezultatele acestei analize a peste 100 de studii sunt extrem de complexe și necesită o analiză atentă, dar există trei constatări clare și foarte interesante la care a ajuns neuropsihologul.
Pentru copiii din învățământul preșcolar și primar, se pare că temele nu aduc beneficii semnificative, nici în ceea ce privește performanțele lor academice, nici în ceea ce privește capacitatea lor de învățare. Cu toate acestea, există unele beneficii ușoare legate de organizarea timpului și dezvoltarea muncii autonome, precum și o creștere a implicării părinților în educația copiilor lor. Părinții devin mai conștienți de materialul studiat de copiii lor și se implică mai mult în colaborarea cu profesorii.
Pentru copiii din învățământul primar, există o corelație între o încărcare excesivă de teme și o creștere a nivelului de respingere a școlii și a oboselii academice. Cu alte cuvinte, cu cât mai multe teme, cu atât există un risc mai mare de dezinteres față de școală.
În ceea ce privește copiii din învățământul gimnazial, temele par să aducă beneficii în ceea ce privește performanțele academice și alte aspecte non-academice. Cu toate acestea, studiile sugerează că, odată ce timpul dedicat temelor depășește două ore, acestea devin contraproductive și își pierd din eficacitate.
De asemenea, neuropsihologul a descoperit și alte studii care susțin aceste constatări, deși un alt studiu sugerează că temele pot avea beneficii în învățământul primar, cu condiția să fie limitate la o medie de 30-60 de minute pe săptămână.
Vezi și Cum să crești copiii cu mult caracter? Neuropsiholog: „Ei sunt marii neînțeleși în educație”
„După lecturarea acestor articole, mă găsesc într-o situație similară cu cea inițială - nu sunt mult mai clar în privința temelor pentru acasă. Sau poate totuși sunt? Cred că cea mai potrivită concluzie este că, ca în multe alte aspecte ale vieții, lucrurile nu sunt nici complet negre, nici complet albe”, mai susține Alvaro Bilbao. Iată cum își exprimă evaluările pe acest subiect:
În ciclul sugarului: Este evident că în acești primi ani de școală, temele nu ar trebui să existe. Suntem norocoși că profesorii preșcolari nu îi supun pe cei mici la teme, concentrându-se mai degrabă pe stimularea plăcerii de a învăța și de a descoperi. Această perioadă ar trebui să fie despre explorare și dezvoltare, nu despre sarcini care pot duce la o aversiune față de școală și învățare.
În școala primară: Temele ar putea fi introduse cu moderație, dat fiind că beneficiile lor academice sunt încă incerte. Copiii au nevoie în continuare de mult timp pentru joacă și experimentare, iar legătura cu școala ar trebui să rămână una pozitivă, nu una care să-i suprasolicite. Este important să ne amintim că acești copii pot fi extrem de obosiți după o zi plină, iar sarcinile suplimentare pot deveni copleșitoare. Cu toate acestea, o cantitate mică de teme ar putea contribui la formarea unor obiceiuri bune de muncă acasă și la consolidarea legăturii dintre familie și școală.
În școala gimnazială: Conform literaturii revizuite, temele par să ofere beneficii semnificative, inclusiv în consolidarea memoriei și în dezvoltarea obiceiurilor de muncă. Totuși, este esențial ca aceste sarcini să nu depășească niciodată două ore pe zi, deoarece în acest caz ele ar putea deveni contraproductive.
SURSA FOTO: freepik.com @vh-studio
„Adevărul este că mi-ar fi foarte ușor să adopt poziția conform căreia temele sunt dăunătoare pentru copiii din școala elementară, urmând tendințele care sunt pe placul majorității părinților. Totuși, nu pot să fac acest lucru. În primul rând, după ce am consultat o mulțime de articole și interviuri cu cei mai de seamă experți în educație din întreaga lume, am înțeles că majoritatea sunt de acord că temele, în măsura lor, sunt mai degrabă benefice decât dăunătoare. Și, în al doilea rând, nu cred că discreditarea profesorilor ar fi o abordare constructivă pentru a găsi soluții”, mai spune neuropsihologul.
Mulți pedagogi care sunt experți în domeniul temelor subliniază că cea mai bună formulă, deși nu perfectă, este una simplă: începând din școala primară, 10 minute de teme pe zi pentru fiecare curs. Adică, 10 minute în clasa I, 20 de minute în clasa a II-a, și tot așa, până la un total de 120 de minute în clasa a XII-a. Potrivit experților, dacă profesorii ar respecta acest standard, am obține performanțe maxime, fără a produce perturbări excesive.
„Există și o evaluare cu care sunt de acord, propusă de dr. Harris Cooper, unul dintre cei mai reputați experți în utilitatea temelor. Dacă vrem să evităm supraîncărcarea copiilor din clasele primare și să îi menținem motivați și fericiți la școală, prima alegere ar trebui să fie nu între teme da sau nu, ci între activități extracurriculare da sau nu. Mulți copii refuză să-și facă temele (care sunt parte a programului obligatoriu) pentru că sunt epuizați după participarea la activități extracurriculare, unele dintre ele mai puțin relevante”, a mai precizat Alvaro Bilbao.
Este evident că mulți copii sunt suprasolicitați cu teme și că acest lucru poate provoca stres emoțional și tensionare familială în multe cazuri. „Nu încurajez niciun tip de poziție extremă. Sper doar că această discuție a contribuit la înțelegerea subiectului și la formarea unor opinii informate, bazate pe dovezi științifice, iar mulți profesori să fie deschiși să se alăture inițiativei de a limita temele pentru copii”, conchide neuropsihologul.
Publicitate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
