Vezi versiune Desktop
Posibilele schimbări la examenul de a VIII-a stârnesc reacții diverse în rândul elevilor: „În sfârșit se gândește cineva și la noi!” / „E prea mult! Noi copiii trebuie ne relaxăm mai mult”
Decizia luată de Înalta Curte de Casație și Justiție marchează un moment fără precedent în jurisprudența românească.
Judecătorii au refuzat definitiv să aprobe extrădarea unui elev bucureștean de 17 ani, solicitat de autoritățile americane sub acuzații extrem de grave: amenințări cu bombă și fapte de criminalitate informatică, inclusiv distribuirea de materiale pornografice cu minori.
Minorul ar fi transmis, online, mai multe mesaje care vizau instituții de învățământ și sinagogi din SUA. Cu toate acestea, instanțele române au decis că faptele, oricât de serioase, nu justifică trimiterea unui adolescent într-un sistem de justiție care îl tratează ca pe un adult.
Poziția instanței a fost fermă. Potrivit motivării, ar fi „de neconceput” ca un tânăr aflat încă în formare să fie expus riscului unei condamnări pe viață, fără vreo șansă de eliberare condiționată.
Inclusiv procurorul de ședință, reprezentant al Ministerului Public, a susținut cauza adolescentului, criticând lipsa de garanții oferite de autoritățile americane.
„Reprezintă un tratament degradant”, a spus avocatul adolescentului, Adrian Șandru, la Știrile PRO TV. „O persoană, mai ales de o vârstă fragedă, plasată în mediul penitenciar din Statele Unite, fără o analiză asupra vulnerabilităților pe care le prezintă, aceasta reprezintă o condamnare la viață în singurătate, într-o celulă din Statele Unite.”
Până la acest caz, toate solicitările de extrădare din partea Statelor Unite fuseseră aprobate de instanțele române.
De această dată, însă, Curtea de Apel București, prima instanță sesizată, a spus un „nu” categoric, decizie susținută apoi și de Înalta Curte.
Printre argumentele decisive s-a numărat și faptul că amenințările nu aveau o motivație religioasă, politică sau etnică, așa cum ar fi cerut definiția clasică a terorismului.
Refuzul extrădării nu înseamnă sfârșitul anchetei. Alin Florin Radu, un alt avocat al apărării, a explicat că România își asumă, prin tratatul de cooperare cu SUA, obligația de a investiga acuzațiile la nivel național.
Așadar, adolescentul ar putea fi cercetat și, eventual, judecat în România.
„Prin tratat, noi putem colabora, adică statul român poate colabora cu organele din Statele Unite și poate fi cercetat aici”, a adăugat avocatul, conform sursei citate.
Această hotărâre ar putea schimba pe termen lung modul în care România tratează cazurile de extrădare care implică minori.
Ea trasează o limită clară între cooperarea internațională în materie penală și obligația statului de a-și proteja cetățenii, mai ales pe cei aflați în situații vulnerabile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Mulți părinți aleg un stil...
