Vezi versiune Desktop
Le-am învățat de la părinți și bunici, dar ne fac mai mult rău decât bine: 8 valori toxice moștenite din generația baby boomer și de care psihologii spun că ar trebui să ne desprindem urgent
„70% din eforturile pe care le facem la școală sunt îndreptate în direcția părinților, pentru că au multe nevoi și nu cunosc foarte bine treaba”, a declarat prof. Claudia Chiru.
Cuvintele ei scot la iveală un adevăr amar: școala românească nu luptă doar să educe copiii, ci și să educe părinții, să îi liniștească, să îi informeze, să îi aducă mai aproape de realitate.
„Și poate reușim să-i determinăm să se mai relaxeze și să se intereseze un pic și să se informeze un pic înainte”, a adăugat profesoara lăsând să se înțeleagă cât de mare este presiunea venită din partea părinților care, de multe ori, vor performanță fără să înțeleagă cu adevărat pașii educației.
SURSAFOTO: freepik.com @dotshock
În fața nelămuririlor frecvente din partea părinților – „face învățătorul prea mult? face prea puțin?” – Claudia Chiru răspunde fără ezitare:
„Înțeleg, vă dați seama, lucrăm cu comorile cele mai de preț, cu copii, dar, odată aduși la școală, copiii sunt lăsați pe mâna noastră și noi știm cel mai bine.
Eu nu prea înțeleg treaba asta cu «face învățătorul prea mult», «face prea puțin», pentru că tot într-un soi de legendă urbană ne învârtim aici, care este alimentată de oameni care vorbesc despre asta și gândesc asta.
Pentru că la școală noi știm foarte clar ce avem de făcut. Avem o Programă Națională care nu lasă loc interpretărilor. Știm foarte clar ce avem de făcut în fiecare clasă cu copiii și cum trebuie să arate copiii la finalul fiecărei clase.
Deci, eu nu înțeleg de unde această întrebare. «Face doamna prea mult, face prea puțin?». Și chiar sunt doamne care dacă fac prea mult sau prea puțin, de ce se întâmplă asta?
Nu ar trebui să existe această întrebare: «Face doamna prea mult, face prea puțin», pentru că doamna știe exact ce are de făcut și ar trebui să respecte, ca orice alt lucru în țara aceasta, dacă s-ar respecta, ar merge totul foarte bine”, a mai spus profesoara.
„Dacă s-ar respecta... dar mulți părinți observă că învățătorii includ în predare materiale mai avansate decât cele din programă, ceea ce poate pune presiune pe copii. Cât de justificată este această practică și cum afectează dezvoltarea copilului?” a întrebat Loredana Iriciuc.
Claudia Chiru a fost categorică:
„Păi, nu este bună deloc și alimentează circuitul acesta care nu ar trebui să existe. Pentru că noi, oricât de mult ne-am dori să credem despre copiii noștri că sunt înzestrați, că sunt deosebiți, că sunt mici genii, nu este adevărat”.
O altă iluzie demontată de Claudia Chiru este convingerea multor părinți că propriul copil este „excepțional”.
„Majoritatea copiilor, sunt într-adevăr au un IQ peste medie, dar nu e ceva ieșit din comun. Și dacă ar fi un geniu, l-am vedea, că se vede. Eu eu nu am întâlnit până acum, nu am avut contact cu un astfel de copil niciodată”, a spus profesoara.
Prof. Claudia Chiru mai susține că sănătatea emoțională ar trebui să fie prioritatea absolută:
„Copiii care vin sunt niște copii normali, adică nu e nimic ieșit din comun.
Ceea ce iese din comun este comportamentul lor și modul în care știu să-și controleze comportamentul, să-și stăpânească emoțiile, să le recunoască, să le gestioneze.
Mulți nu știu ce simt și nu știu să-și denumească emoțiile, nu știu să se controleze. Și, atunci, asta ar trebui să fie mult mai important”.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
„Adică, tot ce are legătură cu comportamentul și cu sănătatea emoțională ar trebui să fie mult mai important decât să ne gândim să alegem învățătoare care de ce există? Pentru că există cerere pentru așa ceva! Adică dacă n-ar exista cerere pentru o învățătoare care face cinci culegeri, nu ar exista acea învățătoare.
Vedeți, de aceea spun că este un cerc vicios și dacă nu se alimentează, dispare”, mai spune prof. Claudia Chiru.
Cu alte cuvinte, părinții întrețin involuntar sistemul pe care apoi îl critică. Iar dacă nu vor rupe acest cerc, suprasolicitarea copiilor va continua să fie regula, nu excepția.
„Părintele ar trebui să înțeleagă că progenitura este una în limitele normalului și că există multe altele și că merge la școală și o să vedem pe parcurs dacă se dovedește a fi ceva ieșit din comun sau nu”, a conchis Claudia Chiru.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
