De la fiică subprotejată la mamă supraprotectoare: 10 semne care îți arată că ai dus protecția prea departe
Această idee intrigantă reflectă perspective actuale din psihologie și educație, potrivit cărora multe dintre dificultățile și obstacolele pe care le întâlnesc copiii sunt influențate în mod profund de modul în care au fost crescuți și de mediul familial în care au crescut.
Însă, în ce măsură putem spune că ghinionul unui copil – adesea considerat ca fiind dincolo de controlul nostru – este rezultatul direct al alegerilor și comportamentului părinților?
Citește și Iată ce se întâmplă în creierul bebelușilor, conform unui nou studiu
Conceptul de „ghinion” poate fi interpretat din mai multe perspective, de la evenimente nefericite sau circumstanțe dificile, până la predispoziții emoționale sau comportamentale care îi împiedică pe copii să se bucure de o viață echilibrată.
„Am avut o copilărie foarte fericită, cu mult umor, dragoste, libertate, plăceri comune, mese copioase și delicii gastronomice. Sunt cel mai mare dintre frații foarte apropiați.
Mediatizarea activității mele nu mă face să fiu caldă sau rece. O văd doar ca pe o modalitate de a activa pârghiile de prevenire și îngrijire a copiilor.
Tot ce am făcut în ultimii douăzeci de ani a fost să vorbesc despre munca mea. Psihanalizez toată ziua! Zilele mele preferate sunt cele în care îmi tratez pacienții și scriu”, potrivit Psychologies.
Sursa foto: freepik.com@diwdom5355
În acest context, ghinionul nu este înțeles doar ca hazard, ci și ca o suită de obstacole care se instalează treptat prin interacțiunea copilului cu mediul și prin experiențele de la o vârstă fragedă.
Cercetările în psihologia dezvoltării sugerează că acești factori se acumulează și afectează felul în care copiii percep și se raportează la lume.
Mai multe studii evidențiază importanța unui stil de parenting sănătos pentru dezvoltarea copiilor. Studiile longitudinale au arătat că părinții care cultivă un mediu sigur și oferă sprijin emoțional îi ajută pe copii să dezvolte o stare de reziliență emoțională.
De exemplu, cercetările conduse de psihologii Diana Baumrind și John Gottman au ilustrat că stilurile parentale autoritative – care combină fermitatea cu sprijinul emoțional – sunt asociate cu copii care au abilități mai bune de autoreglare și o încredere mai mare în propriile forțe.
Pe de altă parte, un stil autoritar sau unul neglijent crește probabilitatea unor dificultăți emoționale sau comportamentale care pot fi percepute drept „ghinion”.
Un alt element crucial subliniat de Goldman este importanța traumei transgeneraționale. Câteva studii notabile realizate de psihologii Alice Miller și Françoise Dolto au arătat că traumele nerezolvate ale părinților sunt adesea transmise copiilor, afectându-le bunăstarea emoțională.
De exemplu, părinții care au experimentat neglijență emoțională sau abuz au tendința de a proiecta aceste traume asupra copiilor lor, chiar și în moduri subtile, perpetuând un ciclu de suferință.
Aceasta se manifestă adesea sub forma unei anxietăți crescute, a unei stime de sine scăzute sau a unei perspective negative asupra vieții, fenomene care par să le aducă copiilor „ghinion” în diverse domenii.
Studiile de la Universitatea din California, Berkeley, au arătat că, în familiile cu un statut economic scăzut, copiii au mai multe șanse de a se confrunta cu dificultăți academice și de integrare socială.
Acest lucru nu este o consecință a „ghinionului” ci mai degrabă o limitare impusă de lipsa resurselor și a accesului la oportunități.
Totodată, nivelul de educație și cultura familială influențează modul în care copiii percep și gestionează provocările vieții.
Atribuirea ghinionului copiilor comportamentului parental poate părea un punct de vedere radical, dar, în esență, teoria lui Goldman ne îndeamnă să reflectăm asupra influenței profunde a părinților asupra dezvoltării emoționale și psihologice a copiilor.
Deși nu toate evenimentele nefericite din viața unui copil pot fi atribuite educației parentale, rămâne cert faptul că stilul de parenting, mediul familial și experiențele timpurii joacă un rol major în formarea felului în care aceștia se raportează la viață.
Publicitate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.