România, în topul țărilor europene în ceea ce privește numărul de copii care trăiesc în sistemul de protecție al statului. Cât durează adopţia unui micuț?
Data actualizării:
Data publicării:
România se află în topul țărilor europene în ceea ce privește numărul de copii care trăiesc în sistemul de protecție al statului. Cu toate acestea, adopția în România rămâne un proces extrem de complicat, contribuind la un număr semnificativ de copii care încă așteaptă să găsească un cămin iubitor.

Cu zeci de mii de copii încă disponibili pentru adopție în România, situația este mai complexă decât pare la prima vedere. Termenul „disponibili pentru adopție” este, de fapt, relativ, deoarece mulți dintre acești copii nu au dosarele finalizate, iar numărul de români atestați pentru adopție este și el în scădere.

Datele din 2021 arată că doar aproximativ 1.500 de copii au fost adoptați, iar situația din 2022 pare să fie în aceeași direcție, potrivit Observator. Aceste cifre subliniază un aspect îngrijorător al sistemului de adopții din România, sugerând că există provocări semnificative în procesul de adopție.

O problemă majoră este reprezentată de copiii care fug din centrele de plasament și ajung pe străzi, devenind greu de găsit pentru autorități. 

Durata și documentele implicate

Adoptarea unui copil în România nu este doar un simplu act, ci un proces care necesită timp și implicare considerabilă din partea aspiranților. Cât durează, în medie, acest demers important?

Românii care își doresc să adopte un copil se confruntă cu un dosar de adopție complex, care trebuie să fie completat cu atenție și detalii amănunțite. Pentru a atesta aptitudinile financiare și existența condițiilor adecvate pentru a crește un copil, aspiranții trebuie să adune numeroase documente.

Procesul de adopție nu se rezumă doar la formalități, ci pune în fața provocări și răspunderea de a demonstra că sunt pregătiți să ofere un mediu stabil și iubitor pentru viitorul copil adoptat.

Astfel, întreaga procedură de adopție în România este nu doar o evaluare administrativă, ci și un angajament emoțional și logistic. Durata acestui proces poate varia în funcție de circumstanțe individuale.

Procedură riguroasă ce implică o serie de documente esențiale

În drumul către adopție în România, procesul nu constă doar în dorința de a deveni părinți, ci și într-o procedură riguroasă ce implică o serie de documente esențiale. 

Printre documentele necesare se numără o copie a buletinului sau a cărții de identitate, certificatul de naștere, precum și o copie a certificatului de căsătorie. Pentru a completa imaginea asupra aspiranților, se solicită și certificatul de cazier judiciar, o copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosință a locuinței.

Nu sunt omise aspectele financiare, deoarece se cere și o adeverință de venit. În plus, sănătatea este un factor important, iar acest lucru este confirmat printr-o adeverință medicală.

Însă detaliile nu se opresc aici. Procedura mai implică o declarație pe proprie răspundere care să ateste că solicitantul a locuit efectiv și continuu pe teritoriul României în ultimele șase luni. Totodată, aspiranții trebuie să depună o altă declarație pe proprie răspundere, confirmând că nu au fost decăzuți din drepturile părintești și că nu au copii aflați în sistemul de protecție socială.

De ce nu este posibilă adopția direct din maternitate?

Adoptarea unui copil în România nu este doar o decizie, ci un proces complex cu multiple condiții și evaluări. De ce nu poți adopta direct din maternitate? Răspunsul stă într-o serie de criterii, atât organizaționale, cât și legate de caracter.

Pe de o parte, există condiții care implică aspecte precum documente, starea de sănătate și venitul adoptatorilor. Aceste cerințe asigură un cadru solid pentru creșterea și îngrijirea copilului adoptat. Pe de altă parte, se pune accent pe calitățile de caracter ale posibililor părinți.

Autoritățile au responsabilitatea de a identifica familia cea mai potrivită pentru nevoile specifice ale fiecărui copil. Acest lucru implică evaluări atente, întocmirea de rapoarte care să confirme potențiala potrivire între părinți și copil, și în final, acordarea unei perioade de concediu de acomodare. Această perioadă specială își propune să faciliteze tranziția copilului în noul său mediu, oferind sprijin și confort atât lui, cât și noilor părinți.

Drepturile părinților adoptivi

Odată cu decizia de a aduce un copil în familia lor prin adopție, românii nu primesc doar responsabilități, ci și anumite drepturi, inclusiv beneficii financiare menite să încurajeze și să sprijine acest act generos.

Pe lângă concediul de acomodare, conceput pentru a facilita tranziția copilului în noul său mediu, părinții adoptivi beneficiază și de anumite stimulente financiare. Aceste măsuri au fost implementate cu grijă pentru a promova și susține actul adopției în România.

Un stimulent financiar de 900 de lei lunar vine în ajutorul familiilor care aleg să adopte copii cu vârsta de peste șase ani, oferindu-le un sprijin binevenit. În plus, există și un sprijin anual de 1.500 de lei, acordat în situații speciale în care copilul are nevoie de servicii de recuperare sau reabilitare medicală, psihologică sau de altă natură.

Aceste drepturi financiare nu sunt doar recompense, ci și un mod de a recunoaște eforturile și iubirea pe care părinții adoptivi le investesc în creșterea și dezvoltarea copiilor pe care îi integrează în familiile lor. 



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.



Autorul articolului: Loredana Iriciuc
Categorie: Social
Tagurile articolului: adoptat  adoptie  copil  parinti  parinti adoptivi  romani  romania 

Articole similare


Cele mai noi articole

Top citite
Prof. Mariana Badea, despre schimbările din sistemul de învățământ „Nu se mai numesc opere literare, se numesc texte, ca la manele” / FOTO: freepik.com@ zinkevych

Prof. Mariana Badea, despre schimbările din sistemul de învățământ: „Nu se mai numesc opere literare, se numesc texte, ca la manele” / VIDEO

Lecțiile de maniere pe care părinții NU le mai predau copiilor. Cercetători: „Nu e vorba doar că devin nepoliticoși, dar vor avea de suferit social și profesional pe termen lung” / FOTO: freepik.com @EyeEm

Lecțiile de bune maniere pe care părinții NU le mai predau copiilor. Cercetători: „Nu e vorba doar că devin nepoliticoși, dar vor avea de suferit social și profesional pe termen lung”

Foto: Freepik@freepk

Aceasta este vârsta ideală pentru a-l învăța pe copil o limbă străină

Cuvintele părinților care demotivează copiii și le afectează viitorul. Experți în parenting: „Sunt mai periculoase decât par!” / FOTO: freepik.com @gerain0812

Cuvintele părinților care demotivează copiii și le afectează viitorul. Experți în parenting: „Sunt mai periculoase decât par!”

pixel