Autorul articolului: Raluca Panțiru

Categorie: Stiri

România, pe primul loc în UE la șomajul în rândul tinerilor / Foto Ilustrativ Pixabay Serhii Bondarchuk

 Această valoare a depășit ratele înregistrate în Spania (25,2%), Suedia (23,5%) și Grecia (22,5%), în timp ce media UE a fost de 14,6%.

Această situație contrastează cu rata generală a șomajului din România, care a fost de 5,7% în aceeași perioadă, sub media europeană de 5,8%.

Citește și Tot mai mulți tineri români nu vor nici la școală, nici la muncă. Ce se întâmplă cu noua generație

Printre factorii care contribuie la acest fenomen se numără:

SURSA FOTO: Freepik.com@freepik

Discrepanța între sistemul educațional și cerințele pieței muncii: Mulți tineri nu dobândesc competențele necesare pentru a se integra eficient pe piața muncii.

Rata ridicată a tinerilor NEET (Not in Education, Employment, or Training): În 2023, 20,6% dintre tinerii români cu vârsta între 15 și 29 de ani nu erau angajați și nu urmau niciun program educațional sau de formare, comparativ cu media UE de 12,4%.

Lipsa politicilor publice eficiente: Absența unor programe naționale dedicate integrării tinerilor pe piața muncii agravează problema.

Această situație evidențiază necesitatea unor reforme urgente în domeniul educației și al politicilor de ocupare a forței de muncă, pentru a facilita tranziția tinerilor de la școală la muncă și pentru a reduce rata șomajului în rândul acestei categorii de vârstă.

Vezi și Ai sub 18 ani și vrei să muncești? Locuri de muncă pentru minori şi ce spune legea din România

Informațiile privind diferențele semnificative în rata șomajului în funcție de nivelul de educație în România provin din Raportul asupra stabilității financiare publicat de Banca Națională a României (BNR) în decembrie 2024.

SURSA FOTO: Freepik.com@freepik

Conform acestui raport, în trimestrul al doilea al anului 2024, rata șomajului pentru persoanele cu un nivel scăzut de educație (până la nivel gimnazial) era de 13,6%, comparativ cu 2% pentru persoanele cu studii superioare. 

Raportul BNR evidențiază, de asemenea, o polarizare accentuată a pieței muncii din România și anticipează un deficit tot mai mare de forță de muncă în următorii 10 ani, în special în rândul locurilor de muncă care necesită fie un nivel scăzut, fie un nivel superior de educație.

Prognozele pentru anul 2035 indică faptul că cea mai mare cerere de forță de muncă va fi pentru specialiști, care vor reprezenta un sfert din numărul locurilor de muncă disponibile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.