A fost desemnat cuvântul anului 2024! Termenul a fost căutat de aproape 130.000 de ori pe Cambridge Dictionary
Prin acest proiect se urmăreşte şi facilitarea integrării mamelor acestor copii pe piaţa muncii.
"Centrul va avea mai multe obiective: să ajute copiii la realizarea temelor, să-i înveţe limba română, să organizeze activităţi recreative, să se întâlnească copiii ucraineni cu copiii români, pentru că ne-am gândit că ar fi bine, pe lângă suportul oferit celor din Ucraina, să oferim şi suport copiilor şi mămicilor din România, care sunt (...) într-o situaţie de vulnerabilitate. Masă zilnică pentru copii, transport către şi de la şcoală şi multe activităţi outdoor. Vrem ca toţi copiii se bucure atât cât stau în România de copilărie şi de un suport. (...) Vom lucra şi cu părinţii, îi vom implica în tot felul de activităţi", a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, preşedintele executiv al Salvaţi Copiii, Gabriela Alexandrescu, potrivit Agerpres.
Potrivit acesteia, 40 de copii cu vârste între 6 şi 11 ani vor frecventa zilnic centrul, de luni până vineri, în intervalul orar 8,00 - 18,00, iar organizaţia va achita taxele la creşă şi grădiniţă pentru alţi 60 de copii cu vârste între 2 şi 5 ani.
Iniţiativă este derulată în parteneriat cu Asociaţia Proiect Voiajor, care sprijină şi facilitează angajarea mamelor, în timp ce copiii lor beneficiază de activităţile din centrul de zi.
Printre participanţii la eveniment s-au numărat primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, şi reprezentantul Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite în România, Pablo Zapata.
Fotografie de la Anastasia Shuraeva/ Pexels
Trei din cinci părinţi ucraineni refugiaţi în România nu au un loc de muncă, în condiţiile în care doar 17% sunt angajaţi cu contract în România, 11% lucrează la distanţă pentru o companie din afara ţării noastre şi 7% sunt angajaţi fără contract de muncă, potrivit unei anchetei derulate de Salvaţi Copiii România, în luna februarie.
De la debutul războiului din Ucraina şi până pe 29 februarie, în evidenţele ANOFM s-au înregistrat 21.617 cetăţeni ucraineni, dintre care 14.727 femei. Dintre aceştia, 2.784 s-au încadrat pe piaţa muncii, 1.890 fiind femei.
Lipsa abilităţilor de comunicare în limba română este cauza pe care o declară cei mai mulţi refugiaţi din Ucraina ca impediment pentru angajare (65%), urmată de nevoia de îngrijire a unui membru al familiei (54%), arată ancheta organizaţiei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Temele pentru acasă sunt o...