Stresul în timpul sarcinii poate crește riscul de epilepsie la copii, spune un studiu
Data publicării:
Sarcina este o perioadă marcată de schimbări fizice și emoționale intense pentru viitoarele mame. Pe lângă ajustările fiziologice, nivelul de stres experimentat în această perioadă poate avea consecințe semnificative asupra sănătății fătului. 

Sarcina este o perioadă crucială pentru sănătatea atât a mamei, cât și a copilului. De-a lungul acestei perioade, există numeroși factori care pot influența dezvoltarea fătului, iar stresul matern este unul dintre aceștia.

Un studiu recent a adus în atenție o descoperire importantă: stresul experimentat de mamă în timpul sarcinii poate crește riscul apariției epilepsiei la copii.

Ce este epilepsia?

Epilepsia este o afecțiune neurologică cronică caracterizată prin apariția convulsiilor recurente, cauzate de activitatea electrică anormală a creierului.

Deși cauza exactă a epilepsiei nu este întotdeauna cunoscută, factori genetici, leziuni cerebrale, infecții și complicații în timpul nașterii sunt considerate elemente de risc. Studiul actual indică faptul că stresul matern poate fi un alt factor care influențează apariția acestei afecțiuni.

Studiul și rezultatele sale

Un grup de cercetători din Suedia a publicat un studiu amplu în care au analizat datele a peste 2 milioane de copii născuți între anii 1987 și 2018.

În cadrul acestei cercetări, au fost examinate cazurile în care mamele au raportat experiențe de stres semnificative în timpul sarcinii, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, dificultăți financiare sau probleme majore de sănătate.

Concluziile cercetării

Studiul a arătat că, în cazurile în care mamele au trecut prin stres sever în timpul sarcinii, riscul ca copilul să dezvolte epilepsie în primii ani de viață a fost cu 20-30% mai mare comparativ cu cei ale căror mame nu au experimentat stres intens.

Această descoperire sugerează o legătură potențială între experiențele emoționale ale mamei în timpul sarcinii și sănătatea neurologică a copilului.

Cercetătorii au luat în considerare și alți factori de risc pentru epilepsie, cum ar fi istoricul familial de epilepsie, nașterea prematură și greutatea mică la naștere. Chiar și după ajustarea acestor variabile, stresul matern a rămas un factor de risc semnificativ pentru apariția epilepsiei.

2. Foto: Free... (stresul-in-timpul-sarcinii-poate-creste-riscul-de-epilepsie-la-copii--spune-un-studiu--2_79380500.jpg)

Foto: Freepik @fijulanam468

Mecanismul prin care stresul afectează fătul

Stresul matern poate influența dezvoltarea fătului printr-o serie de mecanisme biologice. În timpul stresului, corpul eliberează hormoni precum cortizolul, care pot traversa placenta și ajunge la făt.

Acest lucru poate afecta dezvoltarea creierului în stadii critice, ceea ce ar putea crește susceptibilitatea copilului la probleme neurologice, inclusiv epilepsie.

De asemenea, inflamația cauzată de stresul cronic poate juca un rol semnificativ. Stresul intens poate declanșa o reacție inflamatorie în corpul mamei, iar acest răspuns inflamator poate influența negativ dezvoltarea sistemului nervos al fătului.

Factori de protecție și prevenție

Deși stresul nu poate fi eliminat complet din viața unei femei însărcinate, există măsuri care pot fi luate pentru a reduce impactul său asupra sănătății fătului:

Suport social și emoțional: Femeile însărcinate care beneficiază de sprijin din partea familiei, prietenilor sau a grupurilor de suport au un nivel mai scăzut de stres. Partenerii, rudele și prietenii pot juca un rol important în oferirea unui mediu pozitiv și încurajator.

Tehnici de relaxare: Meditația, yoga și exercițiile de respirație profundă sunt metode eficiente de gestionare a stresului. Aceste practici nu doar că ajută la reducerea nivelului de cortizol, dar contribuie și la o stare de bine generală.

Consiliere psihologică: Terapia cognitiv-comportamentală și alte forme de consiliere pot ajuta femeile însărcinate să gestioneze mai bine anxietatea și stresul.

Stil de viață sănătos: Alimentația echilibrată, somnul adecvat și exercițiile fizice moderate sunt esențiale pentru a menține sănătatea generală a mamei și a reduce riscul problemelor legate de stres.



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.



Autorul articolului: Elena Didila
Categorie: Probleme de sanatate

Articole similare


Cele mai noi articole

Vârsta la care se poate identifica ce talent are un copil

Identificarea talentului unui copil este una dintre...


Top citite
Cercetare Harvard despre „creierul rezilient” la copii: „Părinții pot construi rezistența la orice vârstă, însă cu cât e mai devreme, cu atât e mai bine” / FOTO: freepik.com @Petro Seniv 888

Cercetare Harvard despre „creierul rezilient” la copii: „Părinții pot construi rezistența la orice vârstă, însă cu cât e mai devreme, cu atât e mai bine”

Efectul Mozart, dezmințit de mai multe studii! Cercetători: „Nu trebuie să ne așteptăm ca simpla ascultare a muzicii să ne facă copiii mai deștepți!” / FOTO: freepik.com @kegfire5

Efectul Mozart, dezmințit de mai multe studii! Cercetători: „Nu trebuie să ne așteptăm ca simpla ascultare a muzicii să ne facă copiii mai deștepți!”

Parentingul românesc vs cel englez. Bianca Andreica „Suntem genul de părinți care vrem să le facem singuri pe toate. Ne bucurăm de ajutorul ocazional, însă îl refuzăm pe cel permanent” / FOTO: Instagram@BiancaAndreica

Parentingul românesc vs cel englez. Bianca Andreica: „Suntem genul de părinți care vrem să le facem singuri pe toate. Ne bucurăm de ajutorul ocazional, însă îl refuzăm pe cel permanent”

Copii machiavelici. Studiu internațional revoluționar despre cum această atitudine începe să se formeze încă din școala primară: „Unii dintre ei au un deficit neurologic” / FOTO: freepik.com @yakobchuk

Copii machiavelici. Studiu internațional revoluționar despre cum această atitudine începe să se formeze încă din școala primară: „Unii dintre ei au un deficit neurologic”

pixel