Un studiu arată când este bine și când nu să faci temele cu copiii. Cercetător: „Concluzia NU este ca părinții să nu-i ajute deloc la teme, nu este cazul!” / FOTO: freepik.com @standret

Un studiu internațional recent a abordat această chestiune importantă privind rolul părinților în educația copiilor. Cercetările, conduse de o echipă de oameni de știință de la diverse universități din SUA, China și Spania, au analizat datele colectate de la aproape 380.000 de participanți în ultimii 30 de ani și au ajuns la concluzii importante.

Conform acestui raport, implicarea părinților în finalizarea temelor școlare poate fi benefică numai atunci când promovează autonomia elevului. Cu alte cuvinte, sprijinul părintelui este pozitiv când încurajează copilul să-și dezvolte abilitățile de lucru independent.

În schimb, intervenția poate avea efecte negative atunci când nu este aliniată cu strategiile didactice ale profesorului, se rezumă la controlul strict al timpului alocat temelor sau când părintele preia direct sarcinile elevului.

Citește și „O școală în fiecare creier”. Prof. Mironov, despre rezultatele slabe ale simulării de la Evaluarea Națională și despre ce presupune reala reformă a Educației / VIDEO

„De multe ori ceea ce fac ei îi încurcă pe profesori”

Unul dintre experții implicați în acest studiu, profesorul de psihologie educațională de la Universitatea din Oviedo, José Carlos Núñez, explică într-un interviu acordat agenției EFE că sprijinul oferit de părinți în rezolvarea temelor școlare este relevant în special în anii primari (6-12 ani), dar nu la nivelul gimnaziului sau al examenului de Bacalaureat.

Acest lucru este valabil indiferent de materia în cauză.

„De-a lungul timpului, s-a presupus că la materii precum matematica, implicarea părinților ar putea avea o importanță mai mare. Totuși, cercetările arată că nu este cazul; influența lor este similară la toate materiile”, adaugă profesorul, care a investigat această temă începând cu anii 2000.

„Concluziile generale ale studiului nostru arată un efect negativ al sprijinului părinților asupra performanței academice, dar concluzia nu este `părinții să nu-i ajute deloc la teme`, nu este cazul”, susține Núñez. „Ajutorul este negativ sau nul dacă nu este axat pe întărirea autonomiei elevului, susținerea ideilor și motivației acestuia, abordarea emoțiilor, anxietății și stresului copiilor”, adaugă psihologul.

„Este chiar contraproductiv atunci când părinții fac un singur lucru: să-i ajute cu conținutul, să le explice temele pentru a le putea finaliza pentru că de multe ori ceea ce fac ei îi încurcă pe profesori. Le explică într-un fel și părinții în alt fel și, în final, copiii se enervează pentru că nu înțeleg”, mai spune José Carlos Núñez.

SURSA FOTO: freepik.com @zinkevych

Când ajutorul părinților este pozitiv

În esență, ajutorul părinților este benefic pentru copii atunci când:

Favorizează organizarea spațiului și timpului, oferindu-le un mediu propice pentru învățare. Acest lucru poate include ajutarea lor să găsească materialele necesare, asigurând un loc liniștit pentru a face temele, urmărind sarcinile și prioritățile, și ajutându-i să evite amânările și distragerile, fără a-i împovăra cu activități extrașcolare.

Sprijină gestionarea motivației și a emoțiilor prin:

Demonstrarea unui interes real și încredere în capacitatea lor de a realiza sarcinile, chiar și în momentele dificile.

Aprecierea efortului depus și încurajarea lor în fața provocărilor.

Calmarea și încurajarea lor să-și regăsească motivația atunci când se simt copleșiți.

Încurajarea implicării personale și aprecierea inițiativei, pentru a promova autonomia și abilitățile necesare pentru auto-reglarea învățării.

Când nu ar trebui să ne amestecăm în îndatoririle copiilor noștri

Există situații în care implicarea familiei în îndatoririle școlare ale copiilor poate avea efecte negative, conform aceluiași studiu:

Dacă controlul este aplicat sau intervenția se face doar atunci când rezultatele academice sunt slabe. Este important ca sprijinul să nu fie oferit doar ca reacție la rezultatele negative, ci să fie un proces continuu de încurajare și asistență.

Atunci când ajutorul se concentrează exclusiv pe gestionarea timpului și finalizarea sarcinilor, mai ales dacă această intervenție apare numai după ce copilul obține rezultate slabe. Implicarea părinților ar trebui să fie mai mult decât doar o monitorizare a temelor și a timpului alocat pentru ele.

Dacă părinții preiau sarcinile pe care copiii nu le pot face singuri. Este important ca copiii să învețe să-și rezolve problemele și să-și ducă la îndeplinire propriile sarcini, în loc să se bazeze excesiv pe ajutorul părinților.

Când părinții adoptă metode sau proceduri care nu sunt în concordanță cu cele folosite de profesori. Acest lucru poate crea confuzie și poate împiedica învățarea eficientă a copiilor.

Când copiii observă la părinți o atitudine negativă față de teme. Este important ca părinții să manifeste o atitudine pozitivă și susținătoare în legătură cu învățarea, pentru a promova o abordare sănătoasă și motivată în ceea ce privește educația.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.