Vârsta la care copiii din România folosesc rețelele sociale a scăzut la 5 ani. Avertismentul psihologilor
Data publicării:
Multe familii se confruntă cu o problemă comună: un copil de grădiniță butonând cu ușurință telefonul părinților, navigând printre aplicații și clipuri video ca și cum s-ar fi născut cu tehnologia în mână. 

Deși pare un semn al vremurilor, psihologii avertizează că această obișnuință devine alarmantă: copiii din România ajung să folosească rețelele sociale chiar de la vârsta de 5 ani.

Accesul precoce la platforme precum TikTok, Instagram sau YouTube nu mai este o excepție, ci devine o tendință în creștere, alimentată de ușurința cu care cei mici pot folosi telefoanele sau tabletele părinților.

 

SURSA FOTO: Freepik.com@prostock-studio

Citește și „Bună, mama!”. Frauda care se strecoară prin WhatsApp: Escrocii se dau drept copiii victimelor și cer bani urgent, folosind inclusiv voci generate cu inteligență artificială

Deși rețelele sociale pot părea inofensive sau chiar educative în unele cazuri, psihologii trag un semnal de alarmă. Copiii de vârste fragede nu au capacitatea cognitivă și emoțională de a procesa conținutul online, de a filtra informațiile sau de a recunoaște pericolele.

Expunerea timpurie la imagini, sunete și mesaje care nu sunt potrivite vârstei lor poate duce la anxietate, probleme de atenție, tulburări de somn și chiar distorsionarea imaginii de sine.

Un alt aspect îngrijorător este faptul că mulți părinți nu sunt conștienți de ceea ce urmăresc copiii lor pe internet. De multe ori, le oferă telefonul pentru „a-i liniști” sau pentru a avea un moment de respiro, fără să își dea seama că astfel creează un obicei greu de controlat.

SURSA FOTO: Freepik.com@prostock-studio

În lipsa unor limite clare și a supravegherii adulte, copiii ajung să petreacă ore întregi în fața ecranului, fără o direcție sau scop clar.

Psihologii recomandă ca accesul la rețelele sociale să fie amânat cât mai mult posibil, iar atunci când este inevitabil, să fie însoțit de discuții deschise cu părinții, limite clare și o selecție atentă a conținutului.

Vezi și „Mi se pare alarmant!” Tendințele moderne în parenting care, potrivit profesorilor, fac mai mult rău decât bine: „Este vorba despre o schimbare culturală în modul în care sunt crescuți copiii”

Copilăria este perioada în care se formează bazele dezvoltării emoționale și sociale, iar această etapă are nevoie de interacțiune reală, joc, conectare autentică și nu de validarea prin like-uri sau vizualizări.



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.



Autorul articolului: Raluca Panțiru
Categorie: Stiri

Articole similare


Cele mai noi articole

Top citite

Ministrul Educației Daniel David: „Ne batem joc de jumătate dintre copiii din sistemul educațional”

„INCORECT!” Ministrul David contestă logica examenului de a VIII-a: „Nenatural într-un sistem obligatoriu! Nu decizi traiectoria unui copil după un examen pe două materii”

„Mi-am pierdut fiul de 16 ani din cauza fentanilului. Iată semnele de avertizare pe care le-am ratat”. O mamă terapeut strigă ce ar vrea să știe toți părinții

Urmează o schimbare în educație? Ministrul David vrea ca părintele să fie „contribuitor”, dar avertizează: „NU e profesor, nu-i director de școală și nu dă note!”

pixel