Cine este „copilul de aur” și cum îl afectează această etichetă
Data publicării:
În cadrul dinamicii familiale, „copilul de aur” este adesea perceput ca fiind cel favorit – un rol ce reflectă proiecțiile și așteptările părinților, mai ales atunci când aceștia au tendințe narcisice.

 Această etichetare nu influențează doar dezvoltarea individuală a copilului, ci și echilibrul relațiilor dintre frați sau cu părinții.

Una dintre caracteristicile frecvente ale copilului de aur este un spirit competitiv accentuat. El sau ea simte nevoia să fie cel mai bun în tot ce face – de la școală, la activități extracurriculare – pentru a primi recunoaștere și validare.

Citește și Cum să recunoști anxietatea la copii și ce poți face ca părinte

Această atitudine este adesea alimentată de nevoia de a răspunde așteptărilor înalte ale părinților, potrivit Your Tango.

SURSA FOTO: Freepik.com@freepik

În același timp, copilul de aur este profund dedicat performanței academice. Școala devine locul în care strălucește și câștigă aprobare, fiind o sursă constantă de validare a valorii personale. Această nevoie de a demonstra constant poate duce la stres și anxietate, mai ales dacă rezultatele nu corespund așteptărilor familiei.

Respectarea regulilor și conformismul sunt alte trăsături evidente. De multe ori, acești copii își suprimă dorințele personale pentru a menține imaginea „perfectă” creată de părinți. Din păcate, asta poate duce la dificultăți în dezvoltarea unei identități proprii, autentice.

Pentru copilul de aur, validarea din exterior devine esențială. Crescut într-un mediu în care afecțiunea este adesea condiționată de realizări, acest copil învață să se evalueze prin ochii celorlalți.

În viața adultă, această nevoie se poate transforma într-o căutare continuă a aprobării, chiar și în relațiile personale sau profesionale.

Care sunt consecințele

SURSA FOTO: Freepik.com@gpointstudio

Acest tip de copil are adesea dificultăți în a-și stabili limite sănătoase. Fiind obișnuit să se conformeze și să se sacrifice pentru a fi „pe plac”, el poate ajunge să ignore propriile nevoi sau să se piardă în relații dezechilibrate.

Totodată, va evita conflictele. Pentru a nu pierde aprecierea sau imaginea de copil ideal, preferă să tacă, să înghită frustrările și să se adapteze. Deși pe termen scurt acest comportament pare a menține armonia, în timp duce la resentimente și la o ruptură între sinele interior și cel exterior.

Relațiile cu frații pot fi tensionate. Favoritismul perceput sau real creează rupturi, resentimente și competiții ascunse.

SURSA FOTO: EmilyStock

Ceilalți frați pot simți că nu sunt suficient de buni, iar copilul de aur poate trăi cu povara de a menține o imagine idealizată care nu îi permite să greșească sau să fie el însuși.



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.



Autorul articolului: Raluca Panțiru
Categorie: Parenting

Articole similare

Câte cuvinte știe un copil la 3 ani?

La vârsta de trei ani, copiii experimentează o...



Cele mai noi articole

Top citite

Ministrul Educației Daniel David: „Ne batem joc de jumătate dintre copiii din sistemul educațional”

„INCORECT!” Ministrul David contestă logica examenului de a VIII-a: „Nenatural într-un sistem obligatoriu! Nu decizi traiectoria unui copil după un examen pe două materii”

„Mi-am pierdut fiul de 16 ani din cauza fentanilului. Iată semnele de avertizare pe care le-am ratat”. O mamă terapeut strigă ce ar vrea să știe toți părinții

Urmează o schimbare în educație? Ministrul David vrea ca părintele să fie „contribuitor”, dar avertizează: „NU e profesor, nu-i director de școală și nu dă note!”

pixel