Vezi versiune Desktop
Vârsta ideală pentru a-i învăța pe copii valoarea banilor, potrivit expertului Iancu Guda
Profesoara Mariana Badea a adus în atenție o problemă actuală și profundă a sistemului educațional din România, într-o intervenție la emisiunea DC Edu.
Aceasta a subliniat faptul că literatura română, în forma sa clasică, a fost semnificativ marginalizată în programa școlară.
Conform profesoarei, nume fundamentale din literatura română, precum Titu Maiorescu, Eugen Lovinescu sau Marin Sorescu, au fost eliminate din programa școlară, nu pentru că nu ar avea valoare, ci pentru că sunt considerate prea „grele” pentru nivelul actual de pregătire al elevilor. Aceasta sugerează că dacă opere precum Iona de Marin Sorescu ar fi incluse printre subiectele de la Bacalaureat, rezultatele ar fi dezastruoase:
”În anii 90 se făcea literatură la școală. Acum sunt teoretic 17 autori canonici. Din 17 Autori canonici rămân 14, pentru că pe Titu Maiorescu nu îl mai predă nimeni. Nu se mai predă Titu Maiorescu pentru că este canonic. Cine să citească Eminescu și poeziile lui, când ei nu-l citesc pe Eminescu? Eu vă spun: Titu Maiorescu, Eugen Lovinescu și Marin Sorescu cu Iona, dacă ferească Dumnezeu așa ceva s-ar da la bac, nu mai ia nimeni examenul. Și atunci nu se mai fac deloc. Nu se pot da acești autori canonici la examenul de bacalaureat deoarece nu ar mai lua nimeni examenul. Și atunci se dau subiecte mai ușoare: Moara cu noroc la nesfârșit sau Ion, de Liviu Rebreanu”, a declarat profesoara Mariana Badea
Această declarație relevă o tendință alarmantă: programa școlară pare să fie ajustată constant pentru a ușura efortul elevilor, însă în detrimentul calității educației.
Astfel, elevii ajung să evite textele complexe și să rămână în zona unor opere mai accesibile, precum Moara cu noroc, de Ioan Slavici sau Ion, de Liviu Rebreanu, care sunt reluate „la nesfârșit”, după cum afirmă Mariana Badea.
Foto: Freepik@freepik
Această situație ridică întrebări esențiale despre rolul educației în formarea elevilor. Pe de o parte, flexibilizarea programei școlare poate fi justificată de nevoia de a adapta conținuturile la realitățile actuale, însă, pe de altă parte, eliminarea unor autori-cheie poate avea consecințe grave asupra formării culturale a tinerilor.
Opera lui Eminescu, de exemplu, riscă să fie citită din ce în ce mai puțin, cu toate că reprezintă fundamentul literaturii române.
De subliniat și că profesoara Badea atrage atenția asupra unui paradox: „Nu se pot da acești autori canonici la examenul de bacalaureat deoarece nu ar mai lua nimeni examenul.”
Cu alte cuvinte, nivelul general al educației a scăzut atât de mult încât operele clasice nu mai sunt accesibile majorității elevilor. În loc să fie un stimulent pentru dezvoltarea intelectuală, literatura a devenit o piatră de încercare de care se ferește chiar și sistemul educațional.
După această intervenție a profesoarei Mariana Badea, rămânem cu întrebarea: putem găsi soluții pentru a readuce literatura clasică în prim-planul educației, fără a o transforma într-un obstacol insurmontabil?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Fenomenul gemenilor care par...
