Vezi versiune Desktop
10 obiceiuri care arată că nu ai primit de la mama ta dragostea de care aveai nevoie în copilărie. Ce trebuie să știi despre efectele traumei emoționale
Loredana Iriciuc a început dialogul subliniind faptul că, deși mulți părinți își doresc să își educe copiii cât mai bine, există anumite expresii utilizate din obișnuință care pot genera consecințe emoționale negative. Exemple precum „Dacă faci asta, mă superi”, „Dacă nu vii acum, te las aici” sau „Ești băiat, nu e frumos să plângi” sunt doar câteva dintre afirmațiile care, deși aparent inofensive, pot afecta dezvoltarea psihologică a celor mici.
Moderatoarea i-a adresat Violetei Mihalașcu o întrebare extrem de importantă: „De ce ajung părinții să folosească astfel de afirmații? Este vorba doar de metode rapide de a controla comportamentul sau există o cauză mai profundă?”
Psihologul și psihoterapeutul cognitiv-comportamental a explicat că, în esență, părinții recurg la astfel de afirmații ca o modalitate rapidă de a gestiona comportamentul copiilor, adesea dintr-o lipsă de alternative mai sănătoase.
„Cred că la nivel practic este vorba despre a controla comportamentul și cred că se întâmplă pentru că părinții pur și simplu nu știu să facă altfel, nu știu să facă mai bine. Iar, în momentele acelea foarte tensionate, apelează la soluția cea mai la îndemână, care, în mod natural, este cea pe care au experimentat-o și ei în viețile lor atunci când erau copii.
Deci, da, o folosesc ca să îi convingă pe copii să facă lucrurile pe care ei și le doresc, cu intenții total bune, însă cu efecte psihologice nu la fel de pozitive asupra copiilor”, a spus Violeta Mihalașcu la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
„Ce impact au aceste afirmații asupra relației părinte-copil?”, a întrebat moderatoarea Părinți Prezenți.
Răspunsul Violetei Mihalașcu a fost unul clar: orice afirmație negativă sau manipulativă dăunează conectării autentice dintre părinte și copil.
„Indiferent de afirmația la care ne referim, întotdeauna ea va dăuna conectării și relației de iubire și de înțelegere dintre cei doi, pentru că părintele nu operează dintr-o poziție de înțelegere a copilului, de acceptare a emoțiilor lui și nu operează ca o echipă să îndeplinească un obiectiv. Practic se pun cumva pe poziții diferite și eu trebuie să-l forțez sau trebuie să-l oblig sau trebuie să îl manipulez pe celălalt ca să facă ceea ce eu vreau”, a explicat Violeta Mihalașcu.
Psihologul a subliniat că aceste afirmații nu doar că reduc încrederea și apropierea dintre părinte și copil, dar pot duce și la formarea unor bariere emoționale.
„De cele mai multe ori, poate că nu 100% din cazuri, dar de cele mai multe ori există o soluție comună pe care și copilul este dispus să o adopte dacă se simte conectat, iubit și înțeles de părinte. Deci, dacă relația este bună, copilul se lasă influența de părinte.
Dacă se simte manipulat, neacceptat și în alte moduri negative, are tendința să se lupte cu părintele”, a adăugat Violeta Mihalașcu.
URMĂRIȚI EMISIUNEA PĂRINȚI PREZENȚI INTEGRAL:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Cât de des i-ai spus copilului...
În 2025, acest nume de fată rămâne un nume clasic, dar...
De multe ori, în mijlocul...
În cadrul emisiunii Părinți...
