Efectul Mozart, dezmințit de mai multe studii! Cercetători: „Nu trebuie să ne așteptăm ca simpla ascultare a muzicii să ne facă copiii mai deștepți!” / FOTO: freepik.com @kegfire5

Ce este „efectul Mozart”?

În cultura populară, „efectul Mozart” sugerează că ascultarea muzicii lui Mozart poate spori inteligența generală sau chiar IQ-ul. În schimb, în comunitatea științifică, acest concept are o semnificație mai precisă: se referă la îmbunătățiri scurte (de aproximativ 10-15 minute) în raționamentul vizual-spațial, observate după ascultarea unor fragmente din muzica compozitorului.

De asemenea, „efectul Mozart” a fost asociat cu beneficii pentru sănătate, inclusiv pentru persoanele care se confruntă cu anxietate, hipertensiune arterială sau epilepsie.

SURSA FOTO: freepik.com @romeo22

Verificarea efectului Mozart

Afirmațiile despre beneficiile muzicii lui Mozart au dat naștere unei adevărate industrii de produse „smart baby” și jucării pentru dezvoltare.

În 1998, guvernatorul Georgiei, Zell Miller, a fost atât de entuziasmat de aceste idei, încât a lansat un program prin care distribuia CD-uri cu muzică clasică fiecărui nou-născut din statul său.

Dar ce spun, de fapt, dovezile? Poate ascultarea muzicii lui Mozart să îți sporească inteligența?

În ceea ce privește înțelesul popular al „efectului Mozart”, răspunsul este nu. Nicio cercetare nu a demonstrat că ascultarea muzicii lui Mozart poate avea un impact de durată asupra inteligenței generale sau a IQ-ului. Ba chiar, atunci când studiile au raportat un efect, acesta a fost limitat la abilități de raționament vizual-spațial și îmbunătățirea cognitivă a fost de scurtă durată, notează parentingscience.com.

Acesta a fost cazul primului experiment realizat de psihologul Frances Rauscher în 1993 și a continuat să fie tendința observată în studiile ulterioare. În mod obișnuit, participanților li se cere să asculte muzică timp de aproximativ 10 minute, iar imediat după aceea, experimentează îmbunătățiri temporare ale raționamentului vizual-spațial pentru 10 până la 15 minute.

Așadar, există dovezi care susțin un „efect Mozart” mai limitat, ce presupune o creștere temporară a raționamentului vizual-spațial? Răspunsul este atât da, cât și nu.

SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm

Pe partea „da”, majoritatea studiilor indică un posibil efect, deși nu toate laboratoarele au reușit să reproducă rezultatele. De asemenea, efectul – dacă există – pare să fie destul de mic. Totuși, se pare că există un anumit impact.

Pe partea „nu”, acest efect nu este neapărat legat exclusiv de Mozart, deoarece alte tipuri de muzică, inclusiv rock-ul, pot produce rezultate similare. De fapt, este posibil ca efectul să nu depindă direct de muzică, ci de emoțiile pe care aceasta le stârnește.

Muzica poate îmbunătăți starea de spirit și nivelul de atenție, iar o stare de bine poate stimula temporar capacitatea noastră de concentrare. Astfel, devenind mai atenți și mai implicați, performanțele noastre în sarcinile vizual-spațiale pot să crească.

Sprijin pentru această interpretare vine dintr-un studiu realizat în 1996 pe un grup de 8.000 de școlari din Regatul Unit (Schellenberg și Hallam). Atunci, trupa rock Blur era extrem de populară printre tinerii britanici, iar cercetătorii au împărțit aleatoriu copiii în două grupuri: unii au ascultat Mozart, iar alții au ascultat Blur. După 10 minute de muzică, copiii au susținut un scurt test de abilități vizual-spațiale, iar rezultatele au arătat că cei care ascultaseră Blur au avut performanțe mai bune decât cei care ascultaseră Mozart.

Efectul Mozart: O privire mai atentă

Se pare că efectul depinde mai mult de tipul de muzică pe care îl ascultă copiii, nu neapărat de muzica lui Mozart în mod special. Prin urmare, am putea argumenta că „efectul Mozart” nu este susținut de dovezi solide, sau cel puțin că numele nu este tocmai corect.

Ar fi mai adecvat să-l numim „efectul muzicii plăcute și energizante”.

Dar ce se întâmplă dacă nu ai nevoie de muzică pentru a induce aceste îmbunătățiri pe termen scurt în capacitatea vizual-spațială?

Un experiment care a comparat muzica lui Mozart cu proza unui autor de best-seller ar putea aduce răspunsuri.

Într-un studiu realizat pe 28 de studenți, cercetătorii au testat două condiții:

Ascultarea muzicii lui Mozart

Ascultarea unei nuvele de Stephen King

Experimentul a fost realizat într-un design „în cadrul subiectului”, ceea ce înseamnă că fiecare participant a trecut prin ambele condiții (în zile diferite). Rezultatele au arătat că participanții au avut performanțe mai bune după orice activitate le-a plăcut mai mult - fie ascultând Mozart, fie citind nuvela lui Stephen King (Nantais și Schellenberg, 1999).

Deși studiul a fost mic și trebuie să fie replicat, această descoperire sugerează că unii oameni pot primi un impuls chiar și de la Stephen King, nu doar de la Mozart. Așadar, poate că ar trebui să redenumim efectul. În loc de „efectul Mozart” sau „efectul muzical plăcut și energizant”, o denumire mai corectă ar fi „efectul experienței plăcute și energizante”.

SURSA FOTO: freepik.com @novofoto

Dar ce se întâmplă cu sugarii? Funcționează efectul Mozart pentru bebeluși?

Este interesant că „efectul Mozart” este adesea asociat cu bebelușii, având în vedere că nu există dovezi convingătoare care să arate că muzica lui Mozart ar oferi beneficii cognitive copiilor.

Desigur, bebelușii sunt foarte receptivi la muzică. Studiile arată că le atragem atenția atunci când le cântăm, iar cântările direcționate către sugari (similar cu vorbirea către sugari) pot ajuta la învățarea ritmurilor și sunetelor limbajului. De asemenea, bebelușii se simt liniștiți de cântecele de leagăn, ceea ce nu este o surpriză.

Totuși, ideea că muzica lui Mozart ar putea spori performanța intelectuală a unui copil NU este susținută de dovezi. Cea mai apropiată cercetare în acest sens provine din studiile experimentale pe rozătoare, care au demonstrat îmbunătățiri cognitive la animalele căror li s-a cântat Sonata K.448 a lui Mozart în perioada copilăriei. Comparativ cu grupurile de control, care ascultaseră muzică alternativă (de exemplu, piese de Philip Glass sau Beethoven), rozătoarele expuse la Mozart au avut performanțe mai bune în navigarea unui labirint.

SURSA FOTO: freepik.com @unaihuiziphotography

Astfel, dovezile pentru un „efect Mozart” la sugarii umani sunt inexistente. Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că muzica nu are nicio valoare pentru dezvoltarea cognitivă.

După cum am menționat, bebelușii pot învăța despre limbaj atunci când le cântăm și există dovezi interesante că aceștia beneficiază de jocuri ritmice și muzicale.

Există efecte prenatale? Pot copiii să audă muzică în pântece?

Deși nu este un subiect pe larg discutat, o serie de studii sugerează că bebelușii pot „auzi” muzica atunci când mamele lor însărcinate cântă sau ascultă melodii. Cercetările au arătat că, la scurt timp după naștere, nou-născuții au arătat semne de recunoaștere a melodiilor la care au fost expuși în timpul sarcinii.

Dar ne spune această cercetare că expunerea prenatală la muzică este benefică pentru dezvoltarea bebelușului? Până în acest moment, nu există dovezi convingătoare care să sprijine această idee.

Totuși, există unele cercetări care sugerează că terapia prin muzică în timpul sarcinii poate reduce stresul pentru mame. De asemenea, redarea muzicii în timpul nașterii pare să ajute femeile să facă față anxietății și durerii. Acest lucru ar putea însemna că bebelușii beneficiază indirect atunci când mamele lor ascultă muzică. Când mamele sunt mai puțin stresate, bebelușii tind să aibă rezultate mai bune.

Există și alte aplicații medicale? Muzica lui Mozart poate influența sănătatea mentală sau fizică?

Unele studii au raportat că pacienții pot experimenta îmbunătățiri ale sănătății după ce ascultă muzica lui Mozart. De exemplu, cercetări clinice interesante sugerează că o doză zilnică de Mozart – în special Sonata pentru două piane în re major (K448) – poate reduce activitatea cerebrală responsabilă de convulsii la persoanele cu epilepsie.

Dar întrebarea este: ar experimenta oamenii aceleași rezultate dacă ar asculta alt tip de muzică? Sau dacă s-ar angaja într-o activitate plăcută, dar non-muzicală? Răspunsul nu este încă clar.

Unele studii au testat diverse tipuri de muzică și au descoperit că persoanele care ascultau Mozart aveau scăderi mai mari ale tensiunii arteriale decât cele care ascultau muzica lui Johann Strauss, ABBA sau The Beatles.

Totuși, alte cercetări sugerează că preferințele personale joacă un rol semnificativ. De exemplu, studii despre anxietate au arătat că pacienții resimt cele mai mari efecte anti-anxietate atunci când pot alege muzica pe care o ascultă.

SURSA FOTO: freepik.com @freepik

În ansamblu, cercetătorii sunt de acord că nu există suficiente studii de înaltă calitate – studiile randomizate și controlate – pentru a trage concluzii definitive.

Este clar că ascultarea muzicii are probabil efecte benefice asupra sănătății, în special atunci când vine vorba de reducerea stresului. Cu toate acestea, nu există suficiente dovezi pentru a concluziona că muzica lui Mozart oferă beneficii medicale specifice.

De exemplu, o meta-analiză recentă a opt studii publicate a arătat că ascultarea muzicii lui Mozart (sau, într-adevăr, orice muzică) „nu pare să aibă niciun efect benefic asupra epilepsiei”.

Deci, a fost dezmințit efectul Mozart?

Se poate argumenta că efectul Mozart a fost într-adevăr dezmințit, cel puțin în ceea ce privește ideea că muzica lui Mozart ar avea efecte speciale sau unice asupra performanței vizual-spațiale. În ceea ce privește beneficiile asupra sănătății, este prea devreme pentru a trage o concluzie definitivă.

Totuși, acest lucru nu înseamnă că muzica nu poate avea efecte pozitive asupra noastră. De exemplu, ascultarea unei melodii plăcute și energizante ne poate stimula atenția și ne poate îmbunătăți starea de spirit. Dacă vă simțiți obosit sau plictisit, câteva minute de muzică vă pot ajuta să deveniți mai alert și mai concentrat. Nu este singura modalitate de a ajunge acolo, dar poate fi o opțiune foarte plăcută.

În plus, este posibil ca o activitate înrudită, dar distinctă – educația muzicală – să aibă un impact semnificativ asupra dezvoltării abilităților lingvistice. De aceea, există motive întemeiate ca profesorii să integreze muzica în procesul educativ.

Și, desigur, ascultarea muzicii este o parte profundă și importantă a experienței umane, pe care ar trebui să o împărtășim cu copiii noștri, indiferent de beneficiile practice pe care le poate aduce.

Totuși, nu trebuie să ne așteptăm ca simpla ascultare a muzicii să ne facă mai deștepți.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.