Vezi versiune Desktop
Meditațiile sufocă elevii români. „Amploarea acestui fenomen, copleșitoare”, avertizează Ana-Maria Zamfir: „Pierderea cea mai mare este asta!” / VIDEO
Această descoperire relevă că, atunci când copiii sunt martorii unor situații care contrazic așteptările lor naturale despre cum ar trebui să funcționeze obiectele, ei devin mai atenți și implicați în învățare.
Această concentrare intensificată asupra unui obiect sau fenomen neașteptat le permite să dobândească noi cunoștințe și să își dezvolte capacitățile cognitive mai repede decât în fața unor situații previzibile.
Conform cercetătorilor în psihologie de la Universitatea Johns Hopkins, copiii încep să își formeze încă din primele luni de viață o înțelegere rudimentară a lumii, bazată pe o serie de „așteptări de bază” legate de obiectele și fenomenele din jur.
De exemplu, ei se așteaptă ca obiectele solide să nu poată trece prin alte obiecte solide sau să nu plutească în aer fără suport. Când aceste așteptări sunt contrazise – de exemplu, când o minge pare să treacă printr-un perete sau să rămână suspendată în aer – copiii devin vizibil uimiți și interesați să afle mai multe despre acel obiect.
Foto: Freepik @freepik
Studiul, publicat în Science, a arătat că acești „stimuli surpriză” declanșează în creierul copiilor o serie de procese cognitive care îi fac să investigheze în mod activ fenomenul.
Practic, atunci când copiii observă ceva neașteptat, ei devin mult mai predispuși să exploreze acel obiect: de exemplu, dacă o minge pare să plutească în mod neobișnuit, ei vor testa gravitația scăpând-o din mână pentru a vedea dacă va cădea.
Aceste descoperiri sunt susținute de mai multe experimente care demonstrează că, în fața unui eveniment neașteptat, copiii sunt mai predispuși să învețe despre obiectul respectiv și să își îmbogățească înțelegerea lumii în moduri specifice.
Un astfel de experiment a implicat copii de 11 luni, care au fost expuși la două situații contrastante: una previzibilă și una „imposibilă”.
Foto: Freepik @freepik
În fața obiectului surprinzător, copiii au manifestat un interes sporit, au investigat mai îndeaproape și chiar au început să testeze diverse aspecte ale acestuia pentru a-și explica comportamentul. Prin comparație, obiectele previzibile nu au suscitat același nivel de interes și curiozitate
Profesorul de psihologie Lisa Feigenson, unul dintre autorii principali ai studiului, explică acest fenomen ca o adaptare evolutivă, care îi ajută pe copii să filtreze informațiile complexe din jurul lor.
„În primii ani de viață, copiii sunt bombardați cu stimuli vizuali, auditivi și senzoriali, iar capacitatea lor de a învăța din fiecare experiență este limitată. Așadar, ei dezvoltă o strategie de focalizare asupra elementelor care contrazic așteptările lor, ceea ce îi ajută să își ajusteze mai rapid înțelegerea lumii,” explică Feigenson.
Aceste concluzii au implicații semnificative pentru educația timpurie, unde introducerea unor elemente surprinzătoare și activități interactive ar putea ajuta la stimularea abilităților cognitive și a gândirii critice.
Foto: Freepik @freepik
În procesul de învățare, experiențele surprinzătoare îi determină pe copii să exploreze activ fenomenele necunoscute și să caute explicații, ceea ce dezvoltă abilități esențiale, precum gândirea logică și capacitatea de rezolvare a problemelor.
Cercetătorii subliniază că, prin crearea unui mediu în care copiii sunt expuși la situații care îi surprind și le stârnesc curiozitatea, se pot cultiva abilități de investigație și analiză de la o vârstă foarte fragedă.
Un alt aspect important este faptul că aceste experiențe le oferă copiilor ocazia să își exerseze capacitatea de a formula ipoteze și de a le testa.
De exemplu, în studiul menționat, bebelușii au încercat să înțeleagă comportamentul surprinzător al mingii fie lovind-o de o suprafață, fie testând dacă se conformează legilor gravitației.
Aceste comportamente sunt forme incipiente de experimentare și analiză, care, în timp, le vor permite să dezvolte o gândire critică și un simț al observației riguros
Rezultatele acestui studiu deschid noi direcții de cercetare în domeniul educației timpurii și sugerează că evenimentele neașteptate și „imposibile” pot juca un rol major în dezvoltarea cognitivă.
Prin înțelegerea modului în care copiii folosesc surpriza pentru a învăța, educatorii și părinții ar putea crea contexte care să le ofere experiențe de învățare valoroase și captivante.
Pe măsură ce copiii încep să pună întrebări și să investigheze fenomenele neobișnuite, ei își dezvoltă nu doar cunoștințele despre lumea din jur, ci și abilități esențiale care le vor fi utile pe tot parcursul vieții.
În viitor, cercetătorii plănuiesc să exploreze modul în care diferite tipuri de surprize și provocări cognitive pot influența în mod specific diferite aspecte ale învățării și să testeze aceste idei în contexte educaționale diverse.
Aceste rezultate sugerează că învățarea bazată pe explorare și curiozitate nu este doar mai eficientă, ci și mai captivantă, oferindu-le copiilor un mod activ și entuziast de a descoperi lumea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Alegerea unui nume pentru bebelușul tău este o etapă...
