Îndrumarea copiilor către bogăție: De la fluxul de numerar, la gestionarea emoțională a banilor
Data actualizării:
Data publicării:
Subiectul poate părea foarte tehnic, dar nu cred că este cu adevărat, de fapt cred că nu există nimic care să miște la fel de multă emoție precum bogăția și banii.

Între timp, vorbim despre valori sau lucruri materiale? Cred că depinde de modul în care trăim fiecare dintre noi și de importanța pe care o acordăm bogăției și banilor în viața noastră.

Am observat deseori cum tot ceea ce se învârte în jurul sferei banilor, mai mult decât în ​​alte domenii ale vieții, este influențat de percepții personale și blocaje emoționale, astfel încât nu întotdeauna oamenii care conduc un popor bogat sunt oamenii stabili financiar și invers, oamenii bogați și stabili din punct de vedere financiar nu duc întotdeauna un stil de viață bogat și luxos.

Pentru a aprofunda problemele valorice și emoționale, este totuși esențial să clarificăm mai întâi sensul termenilor tehnici, pornind de la cel de „active” pentru a ajunge la conceptul de „cash flow”, care cred că este lucrul pe care trebuie să ne concentrăm pentru a planifica o viață de calitate...

Concepte financiare

Pentru cei care cunosc bugetul și contabilitatea pot fi concepte banale, pentru cei curioși și au dorința de a înțelege pe deplin managementul financiar va fi o primă introducere rapidă care va fi explorată mai în profunzime cu lecturi mai tehnice.

Patrimoniul este cea mai importantă sursă de finanțare și reprezintă adevărata bogăție care trebuie urmărită și protejată, vorbim de fapt de bunurile materiale (terenuri, case, mașini,...) și imobilizările necorporale (bani, investiții, acțiuni la companii). Din punct de vedere tehnic, ar fi mai corect să vorbim despre averea netă, care este diferența dintre activele deținute și datorii.

Capitalurile proprii, împreună cu îndatorarea și provizioanele, sunt definite ca surse deoarece generează: 

- venituri, cum ar fi chiria sau venitul, în cazul bunurilor imobiliare.

- dobânzi provenite din investiții financiare sau chiar bani primiți cu împrumut de la bănci sau persoane fizice, pentru care trebuie plătită dobândă (costul banilor). 

Îmi place să subliniez că datoriile nu sunt negative prin definiție, deoarece, dacă nu putem avea active inițiale, ele devin singura modalitate de a începe o afacere, cu care să generam venituri și să ne planificăm construcția activelor. 

Venitul este alcătuit din salariu și compensații, mai degrabă decât din venituri sau dobânzi și este ceea ce avem la dispoziție pentru a ne planifica viața și viitorul și este întotdeauna egal cu cheltuielile, constituite din costul vieții (mâncare, îmbrăcăminte, transport) provizioanele și economiile care alimentează investițiile, crescând valoarea noastră netă.

Fluxul de valoare care trece de la surse la venituri, pentru acoperirea cheltuielilor, care sunt parțial utilizate și investite, contribuind la creșterea activelor, se numește flux de numerar și ne dezvăluie de unde provin energiile noastre monetare, unde ajung, cum sunt cheltuite și utilizate, dacă există blocuri care absorb prea mult sau nu suficient din ele, mai degrabă decât zone de consolidat și îmbunătățit.

Planificarea fluxului de numerar cu echilibru înseamnă în primul rând distribuirea cheltuielilor noastre între costul vieții, bunăstare și divertisment, provizioane și economii, cu scopul de a ne construi și proteja activele pentru a avea o viață bogată, care nu se concretizează neapărat în o avere de milionar, sau mai degrabă, pentru unii ar putea fi și asta, dar mai general este calitatea vieții, călătorii, experiențe, contribuție și tot ceea ce este cu adevărat important pentru noi. 

Adesea, mai ales cu copiii adolescenți, se întâmplă să avem schimburi aprinse de opinii cu privire la achiziții mai mult sau mai puțin acceptabile și congruente cu posibilitățile și stilul de viață al familiei noastre. 

În aceste situații, este normal să auziți expresii de genul „A risipi banii nu este corect!” sau chiar „Nu ne putem permite!” dar și „Cumpără ce vrei!”.

Punctul pe care vreau să mă concentrez este emoția pe care o generează astfel de afirmații și comportamentele care urmează. 

Emoții financiare: frica, frustrarea și frivolitatea

Frica poate duce la blocarea fluxului de numerar, canalizând aproape toate veniturile în economii și la scăderea drastică a calității vieții noastre. 

Frustrarea și furia pot genera reacții prost gândite, investiții prea riscante sau neconcordante cu veniturile noastre, blocând fluxul de numerar în împrumuturi și îndatorare, scăzând echilibrul și poate obligându-ne să renunțăm la ceea ce ne place pentru a suporta cheltuieli care generează valoare mică atât din punct de vedere economic, cât și personal. 

Frivolitatea duce la un sentiment scăzut al valorii, care ne expune la posibilitatea falimentului, care apare din punct de vedere tehnic atunci când datoria depășește valoarea împrumuturilor, deoarece trăim peste posibilitățile noastre.

Așadar, revenind la discuțiile aprinse despre dorințele de cumpărare ale copiilor noștri, poate că este mai bine să punem întrebări de genul „La ce trebuie să renunțați pentru această cheltuială? Cum te poți organiza? Cât timp îți ia să strângi suma necesară?”.

Aceste întrebări ne invită să gândim constructiv deoarece presupun divizibilitatea banilor, din punct de vedere al valorii și al timpului, pentru că dacă nu avem ceea ce ne dorim astăzi, putem să începem totuși gestionarea fluxului de numerar care va genera acea valoare în viitor.

Modelarea provine din ceea ce am văzut că fac adulții noștri de referință și sunt toate acele comportamente pe care le-am văzut și pe care decidem să le reproducem sau nu, întotdeauna pe baza emoțiilor pe care le-am asociat cu comportamentele.

Dacă venim dintr-o familie de mari economisiți și am trăit acel stil de viață bun și echilibrat, cu siguranță, este foarte probabil să fim noi înșine buni și echilibrați și va fi firesc să transmitem această natură copiilor noștri. 

În schimb, dacă în familia noastră economisirea a fost trăită într-un mod presant, prin urmare am legat-o de emoții negative și de o calitate proastă a vieții, este posibil să fi respins economisirea deoarece ne privează de bucuriile vieții.

Din nou, dacă suntem copiii celor ce muncesc din greu, s-ar putea să vedem munca mai mult ca singura modalitate de a ne crește veniturile sau, dacă am experimentat dureros sacrificiul celor dragi, s-ar putea să fim motivați să căutăm moduri alternative de a trăi mai bine muncind din greu pentru a construi ceva care ne permite să avem venituri care nu sunt direct legate de cantitatea de muncă depusă. 



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.



Autorul articolului: Elena Didila
Categorie: Metode si tehnici
Tagurile articolului: avutie  educatie  financiar  indrumare 

Articole similare

Vârsta la care se poate identifica ce talent are un copil

Identificarea talentului unui copil este una dintre...



Cele mai noi articole

Vârsta la care se poate identifica ce talent are un copil

Identificarea talentului unui copil este una dintre...


Top citite
Cercetare Harvard despre „creierul rezilient” la copii: „Părinții pot construi rezistența la orice vârstă, însă cu cât e mai devreme, cu atât e mai bine” / FOTO: freepik.com @Petro Seniv 888

Cercetare Harvard despre „creierul rezilient” la copii: „Părinții pot construi rezistența la orice vârstă, însă cu cât e mai devreme, cu atât e mai bine”

Efectul Mozart, dezmințit de mai multe studii! Cercetători: „Nu trebuie să ne așteptăm ca simpla ascultare a muzicii să ne facă copiii mai deștepți!” / FOTO: freepik.com @kegfire5

Efectul Mozart, dezmințit de mai multe studii! Cercetători: „Nu trebuie să ne așteptăm ca simpla ascultare a muzicii să ne facă copiii mai deștepți!”

Parentingul românesc vs cel englez. Bianca Andreica „Suntem genul de părinți care vrem să le facem singuri pe toate. Ne bucurăm de ajutorul ocazional, însă îl refuzăm pe cel permanent” / FOTO: Instagram@BiancaAndreica

Parentingul românesc vs cel englez. Bianca Andreica: „Suntem genul de părinți care vrem să le facem singuri pe toate. Ne bucurăm de ajutorul ocazional, însă îl refuzăm pe cel permanent”

Copii machiavelici. Studiu internațional revoluționar despre cum această atitudine începe să se formeze încă din școala primară: „Unii dintre ei au un deficit neurologic” / FOTO: freepik.com @yakobchuk

Copii machiavelici. Studiu internațional revoluționar despre cum această atitudine începe să se formeze încă din școala primară: „Unii dintre ei au un deficit neurologic”

pixel