EXCLUSIV

Natalia Intotero, despre românii din diaspora: Se simt folosiți în anii electorali și ignorați în restul timpului / FOTO: Agerpres

Evenimentul a fost moderat de jurnalistul Tudor Curtifan, care a deschis discuția printr-o radiografie a fenomenului migrației și a provocărilor asociate.

„Temele următoarelor minute le vom centra pe migrație ca șoc cultural pe care mulți români îl simt foarte, foarte acut. Doar în ultimii 15 ani peste 400.000 de copii români s-au născut în afara granițelor țării, potrivit datelor oficiale”, a declarat Curtifan.

Moderatorul a punctat și o premieră istorică: „În anul 2025, avem o premieră istorică. Natalitatea copiilor români a fost mai mare peste hotare decât în România. Ajungem așadar la provocări culturale și identitare pe care le resimt atât copiii, cât și părinți, la provocări de ordin psihologic și de ce nu chiar și privind securitatea demografică a României.”

Natalia Intotero: „Românii nu au plecat de bine din țară”

Invitată online la dezbatere, Natalia Elena Intotero, membră a Comisiei pentru Comunitățile de Români din afara granițelor țării, a subliniat responsabilitatea statului în sprijinirea celor plecați.

„Toți cunoaștem realitatea pe care ați prezentat-o, mai exact că în afara țării în ultimul an sunt mai mulți copii care se nasc de origine română decât copii români la noi în țară. Ceea ce demonstrează încă o dată că românii nu au plecat de bine din țară și că este de datoria noastră, a statului român, să facem mai mult pentru a-i convinge să rămână acasă. De asemenea este de datoria noastră, a statului român, de a desfășura activități prin intermediul cărora să păstrăm tradiție tot ce înseamnă începând de la păstrarea culturii, civilizației, învățarea limbii române pentru copii care se nasc în afara granițelor sprijinirea acestor copii și sprijinirea părinților.

Bisericile - „ambasadele spiritualității românești”

Un punct central al intervenției Nataliei Intotero a fost rolul bisericii în viața comunităților românești din afara granițelor. Deputata a explicat că, indiferent de distanța față de țară, românii se adună la lăcașurile de cult, acestea devenind adevărate centre de coeziune și continuitate culturală.

„Până în momentul de față Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a desfășurat și continuă să desfășoare foarte multe activități și poate că la un moment dat cu toții am văzut în spațiu public anumite păreri împotriva faptului că Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, printre alte activități, a finanțat și construcția unor biserici și de asemenea anumite activități prin care reprezentanții bisericii alături de reprezentanții Institutului Cultural Român, reprezentanții misiunilor diplomatice, cei din partea Ministerului Educației, prin cursurile de Limbă, Cultură și Civilizație și bineînțeles asociațiile românești, realizează activități de păstrare a identității.

Să știți că eu consider că e un lucru extraordinar deoarece bisericile sunt ambasadele spiritualității românești în afara granițelor. La bine și la greu românii se adună la biserică. În urma cu puțin timp a fost hramul unei biserici din Wellington, Noua Zeelandă. Indiferent de distanța care există între România și locul unde ei aleg să trăiască, ei păstrează și duc mai departe tradițiile noastre, începând de la identitatea lingvistică, identitatea spirituală, tradițiile însemnând portul popular, limba română, rețetele culinare”, explică aceasta.

Critici la adresa modului în care este tratată diaspora

Natalia Intotero a atins și un subiect sensibil, resimțit intens de comunitățile din străinătate.

„Din păcate în acest an știm cu toții că Institutul Cultural Român nu a beneficiat de o finanțare așa cum ar fi trebuit. Cu toate acestea, reprezentanții Institutului Cultural Român prin sprijinul altor ministere, prin parteneriate cu Departamentul Românilor de Pretutindeni și prin sprijinul misiunilor diplomatice continuă la capacitatea pe care o au în momentul de față să realizeze aceste activități.

O mare supărare a românilor noștri din diaspora este că se simt folosiți atunci când este un an electoral și în rest nu simt că sunt respectați așa cum cred ei că ar trebui să fie. De ce? Pentru că ei continuă să trimită în țară bani, construind case și mare parte din ei se gândesc că la un moment dat se vor întoarce acasă. Cred că pentru copiii acestor români care doresc să se întoarcă acasă ar trebui să fie puse în practică toate strategiile care au fost adoptate. Este o strategie pentru perioada 2024-2027. Suntem trecuți de jumătatea anului 2025, deci strategii încă există, dar e important ca acestea să fie aplicate să fie puse în valoare și să fie realizate în colaborare cu toate instituțiile care au atribuții pentru păstrarea identității cultural-lingvistice a românilor noștri din afara granițelor și în special pentru susținerea copiilor”, a încheiat Natalia Intotero.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.