Vezi versiune Desktop
Școlile din România distrug masculinitatea. Oana Moraru: Doar îi vedeți pe bărbați cât de efeminați sunt astăzi. Sunt complet împotriva naturii
Unul dintre principalele obiective ale educației parentale este să asigure că un copil devine un adult autonom și de succes. Părinții modelează abilități esențiale precum luarea deciziilor, gestionarea comportamentului, gândirea critică și inteligența emoțională, deschizând astfel calea pentru ca micuții lor să devină cea mai bună versiune a lor.
Dacă te regăsești în posesia acestor abilități, este un semn că părinții tăi au făcut o treabă excelentă.
Experta în parenting Cecilia Hilkey explică pentru yourtango.com: „Cercetările arată că acei copii care au părinți susținători și afectuoși au mai multe șanse să urmeze sfaturile părinților lor, chiar și atunci când aceștia nu sunt de față, sau să respecte instrucțiunile altor adulți. Prin urmare, este firesc ca părinții care se pricep să-și crească bine copiii să contribuie la succesul acestora, indiferent de situațiile cu care se confruntă la maturitate.”
SURSA FOTO: freepik.com @sheremetaphoto
Părinții își doresc să-i învețe pe copii cum să se descurce singuri, atât din punct de vedere practic, cât și emoțional. Uneori, acest lucru înseamnă să-i lase să găsească singuri soluții la probleme, fără a interveni imediat.
Astfel, copiii învață că sunt capabili și rezilienți – două calități fundamentale pentru atingerea întregului lor potențial.
Iată câteva semne care arată că ai primit o educație bună de la părinții tăi!
Să te ridici pentru tine însuți nu este întotdeauna ușor, dar dacă practici auto-advocacy, părinții tăi au făcut o treabă grozavă în creșterea ta. Alianța Națională pentru Bolile Mintale definește auto-advocacy drept promovarea și susținerea propriilor nevoi, interese și bunăstare. Deși nevoile fiecărei persoane pot varia, principiile de bază ale auto-advocacy rămân aceleași.
La nivel personal, auto-advocacy înseamnă să fii asertiv și să îți exprimi nevoile într-un mod ferm, dar respectuos. Aceasta include menținerea unui echilibru sănătos între viața personală și cea profesională, ceea ce presupune să stabilești limite clare la locul de muncă și să comunici deschis despre ceea ce ai nevoie pentru a avea grijă de tine. O altă componentă esențială a auto-advocacy este construirea unei rețele de sprijin formată din prieteni, familie și profesioniști în îngrijire.
Cu cât te cunoști mai bine, cu atât îți va fi mai ușor să te susții singur. Dacă părinții tăi te-au învățat să fii auto-reflexiv și să îți sprijini propriile nevoi, au făcut o treabă excelentă crescându-te.
A avea mecanisme de adaptare sănătoase este un semn clar că părinții tăi au făcut o treabă bună în educația ta. Dacă poți gestiona momentele de dezechilibru emoțional fără a-ți face rău, înseamnă că ai învățat abilități eficiente pentru a face față provocărilor.
Emoțiile dureroase fac parte din viață, însă a ști cum să le gestionezi atunci când apar este esențial pentru bunăstarea ta.
Conform Institutului Gottman, practicarea atenției conștiente (mindfulness) te poate ajuta să faci față emoțiilor dificile. Când ești în această stare, „ai spațiu să reflectezi și să răspunzi cu calm, în loc să reacționezi impulsiv.”
Primul pas al atenției conștiente este să stai cu emoțiile tale și să le accepți, urmat de identificarea și etichetarea lor. Institutul Gottman explică faptul că acceptarea emoțiilor te ajută să le eliberezi.
„În timp, vei realiza că nu ești definit de mânia, frica, durerea sau orice altă emoție dificilă pe care o simți. Deschiderea către emoțiile tale creează un spațiu de conștientizare, curiozitate și dezvoltare pe care îl poți aplica atât în relațiile tale, cât și în alte aspecte ale vieții”, subliniază specialiștii.
Dacă îți poți accepta emoțiile, vei înțelege că nu te definesc. Acest lucru îți permite să le gestionezi cu calm și să treci prin ele cu eleganță și reziliență.
Dacă poți colabora eficient cu ceilalți, este un semn că părinții tăi te-au crescut bine. Este un lucru să realizezi rezultate bune individual, însă lucrul în echipă necesită un set diferit de abilități. Colaborarea implică exprimarea clară a ideilor tale și integrarea lor cu cele ale altor persoane.
Conform Wharton School of Business, colaborarea este un proces esențial pentru succes. Lucrul alături de alte persoane îți oferă ocazia de a vedea lucrurile din perspective diferite și creează un mediu în care ideile tuturor pot prospera.
O colaborare reușită presupune să știi când să vorbești și când să asculți. Această abilitate reflectă umilință intelectuală și un nivel ridicat de inteligență emoțională. Deși nu este întotdeauna ușor să faci un pas înapoi și să lași pe altcineva să strălucească într-un proiect de grup, capacitatea ta de a contribui pentru binele echipei arată că părinții tăi te-au pregătit bine pentru viață.
SURSA FOTO: freepik.com @zinkevych
Abilitățile de gestionare a timpului sunt un alt semn că părinții tăi au făcut o treabă bună crescându-te.
Organizatorul profesionist Diane Quintana subliniază că managementul timpului presupune coordonarea eficientă a sarcinilor și activităților zilnice pentru a-ți maximiza eforturile. Beneficiile unui management bun al timpului includ reducerea stresului, creșterea productivității, o concentrare mai bună și mai mult timp liber pe termen lung.
„Concentrează-te pe lucrurile care susțin modul în care vrei să trăiești”, sfătuiește Quintana. „Este tentant să acorzi atenție lucrurilor pe care colegii tăi le consideră importante. Totuși, rezistă acestei tentații, cu excepția cazului în care acestea se aliniază și cu propriile tale valori și priorități.”
Ea mai subliniază că o gestionare eficientă a timpului înseamnă să știi la ce să acorzi atenție și la ce să renunți.
„Profită de punctele tale forte personale și planifică-ți ziua astfel încât să rezolvi cele mai dificile sarcini atunci când te simți cel mai energic și eficient”, explică ea.
Cunoașterea de sine este o parte esențială a gestionării timpului. Dacă înțelegi bine punctele tale forte și punctele slabe, poți să-ți organizezi programul într-un mod care să lucreze în favoarea ta.
Abilitățile puternice de comunicare sunt un semn că părinții tăi au făcut o treabă excelentă crescându-te. Fiecare relație pe care o avem se bazează pe o comunicare autentică. Pentru a ne conecta cu ceilalți, trebuie să exprimăm clar ceea ce gândim și simțim, dar, mai important, să fim capabili să ascultăm cu adevărat.
Profesorul și educatorul Yvonne K. Fulbright subliniază că „s-ar putea să nu existe nimic mai valoros decât să-ți dezvolți abilitățile de comunicare” pentru a îmbunătăți relațiile.
Ea menționează că reținerea criticilor și exprimarea opiniilor cu respect sunt esențiale, alături de menținerea unei minți deschise și disponibilitatea de a primi feedback.
„Comunicarea trebuie să fie o stradă cu două sensuri”, explică Fulbright. „Dacă îți dorești ca partenerul tău să te asculte, trebuie să fii dispus să accepți reacțiile, inclusiv nevoia de a reflecta la ceea ce ai spus.”
De asemenea, ea adaugă: „Există trei perspective în orice problemă dintr-o relație: a ta, a partenerului tău și adevărul. Trebuie să fii deschis la modul în care partenerul vede lucrurile, inclusiv rolul tău în situație.”
Să rămâi prezent și să oferi validare emoțională interlocutorului sunt componente esențiale ale unei comunicări eficiente, care stă la baza relațiilor sănătoase.
A avea o rutină bazată pe iubirea de sine este o dovadă că părinții tăi au făcut o treabă bună crescându-te. Adevărata iubire de sine stă la baza acceptării de sine, ceea ce îți permite să trăiești o viață autentică și să iubești cu adevărat și pe ceilalți.
Michelle Horton, specialistă în rețele sociale, afirmă: „Singura modalitate de a înțelege și de a experimenta dragostea în profunzime este atunci când te poți iubi pe tine însuți sincer și profund.”
Un pas important în iubirea de sine, spune Horton, este să elimini autocritica excesivă. Deși acest lucru poate fi dificil, ea oferă o soluție simplă: „Fii propriul tău prieten.”
Această schimbare în felul în care vorbești cu tine însuți trebuie să fie însoțită de iertare. „Renunță la resentimente”, recomandă Horton. „Oferă-ți compasiune pentru propria poveste, amintindu-ți că, în esență, este doar o poveste.”
Când învățăm să ne iubim pe noi înșine, putem renunța la zidurile pe care le ridicăm și putem permite altora să se apropie. Horton subliniază că iubirea de sine este o practică pe tot parcursul vieții: „Uneori, cel mai iubitor lucru pe care îl poți face este să te accepți așa cum ești.”
Și adaugă: „Amintește-ți că ești bine așa cum ești. Întotdeauna ai fost bine.”
SURSA FOTO: freepik.com @yanadjana
Dacă îți stabilești obiective pe termen lung, aceasta arată că părinții tăi au făcut o treabă bună crescându-te. Obiectivele tale nu sunt bazate pe validarea din partea altora sau pe demonstrarea valorii tale față de ceilalți. În schimb, ele se concentrează pe explorarea lumii din jurul tău și pe a te arăta în fiecare situație ca fiind cel mai autentic sine al tău.
Stabilirea obiectivelor te ajută să rămâi concentrat pe ceea ce vrei să obții pe termen lung, fie că este vorba despre carieră sau despre viața ta personală. A ști ce îți dorești presupune să petreci timp cu tine și să experimentezi diverse activități pentru a înțelege ce ți se potrivește cel mai bine.
Permițând ca obiectivele tale să evolueze pe măsură ce te schimbi, demonstrezi că ai o mentalitate flexibilă. Rămânând dedicat ție și bunăstării tale, îți arăți prioritatea față de propria persoană. Acest lucru reflectă faptul că îți hrănești fiecare parte din tine, ceea ce este un semn clar că părinții tăi au făcut o treabă bună în creșterea ta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Fenomenul gemenilor care par...
