Vezi versiune Desktop
Prof. Mariana Badea, despre schimbările din sistemul de învățământ: „Nu se mai numesc opere literare, se numesc texte, ca la manele” / VIDEO
„Din punctul meu de vedere, sunt mai mult decât banale subiectele și destul de nerelevante. Subiectele nu verifică mare lucru din munca unui elev de patru ani de zile la un liceu cu profil matematică-informatică.
Verifică strict cunoștințele minimale: aplicări directe de formule, calcule minimale. O bună parte dintre ele pot fi rezolvate și de copii de clasa a VII-a sau a VIII-a, care nu s-au dus degeaba la ore”, a spus prof. Mugurel Ștefan, de la Colegiul Național Mihai Viteazul, București.
Analiza sa scoate în evidență o tendință îngrijorătoare în educația românească: scăderea treptată a standardelor. Profesorul Mugurel Ștefan observă că subiectele actuale sunt atât de simple încât nu reflectă în mod corespunzător eforturile și cunoștințele acumulate de elevi în patru ani de liceu. El atrage atenția asupra unui cerc vicios creat de acest trend de simplificare:
„Din păcate, e un trend care a început de ceva vreme. Nu reușesc să mă lămuresc de ce Serviciul Național de Evaluare nu observă lucrul ăsta. Asta înseamnă o cunoaștere foarte rea a psihologiei copilului, a adolescentului.
Toți cei care au văzut adolescenți, copii în viața lor, știu că dacă-i pui să facă atât, ei vor face o parte, cu excepția unui număr extrem de mic de copii, cei dedicați, care învață singuri, eroi, copiii aceia de pus la rang.
Să zicem 5%, dar e o super-exagerare, probabil undeva spre 2%. (...)”, a mai spus prof. Ștefan la DC Edu.
SURSA FOTO: freepik.com @syda_productions
În continuarea discuției, Mugurel Ștefan critică abordarea Serviciului Național de Evaluare, acuzându-i de ajustarea nivelului subiectelor în funcție de performanțele reduse ale elevilor, ceea ce perpetuează un ciclu de scădere a standardelor.
„Repet, dacă-l pui să facă atât, el va face mai puțin.
Ce s-a hotărât Serviciul Național de Evaluare? Dacă copilul a făcut atât (n.r. - mai puțin), hai să-i dau doar atât că poate avem rezultate mai bune.
Într-o primă fază, a fost ok. Copilul a aflat că e întrebat doar atât (n.r. - mai puțin) și după aia el iar a făcut proporțional mai puțin.
Serviciul de Evaluare i-a dat din nou mai puțin din cât a făcut din nou copilul. Și copilul a învățat din ce în ce mai puțin!”, a mai punctat prof. Mugurel Ștefan. „Eu sunt tare curios să văd cât vor mai reuși să se plieze după cât pot să reducă copiii noștri cantitatea de informații pe care o învață”.
Prof. univ. dr. Sorin Ivan a întărit punctul de vedere al colegului său și a ridicat o întrebare importantă despre viitorul educației: „Tot coborând ștacheta, unde se va ajunge? Până la urmă, la banalizare. Termenul pe care l-ați folosit este un semnal de alarmă! `Banal`, nici măcar `nivel mediu` cum se discută”.
„Ceea ce spune domnul profesor este pe termen lung. Începând cu 2008 s-a tot dat în jos. Ideea este următoarea: noi ce urmărim prin această evaluare de final de liceu? În această evaluare eu trebuie să măsor competențele cu acest test din cadrul Bacalaureatului.
Cum măsor eu competențele? Am șase competențe din care unele sunt de nivel primar, unele de nivel mediu și sunt două care sunt de nivel superior. Cele care sunt măsurate predomină cele de început și mediu, câțiva itemi.
Prin urmare, nu se măsoară raționamentul, nu se măsoară o anumită creativitate, se măsoară doar cunoașterea formulelor”, a spus prof. Ovidiu-Mihai Șontea, de la Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu, București.
SURSA FOTO: freepik.com @wavebreakmedia_micro
În acest context, prof. univ. dr. Sorin Ivan adaugă: „Deci, nivelul de dificultate este în scădere. Scade de la an la an”.
„Noi avem o programă și trebuie să măsurăm competențele conform acelei programe. Prin urmare, există șase competențe pe care le putem măsura. Cele ce se referă la creativitate și la raționament, noi nu măsurăm aici nimic.
Calculele pe care le fac copiii într-un examen de Bacalaureat, le face un ChatGPT. De ce să-l învăț eu? Mai bine în învăț să utilizeze o inteligență artificială pentru că face același lucru. Sunt calcule primare”, a completat prof. Ovidiu-Mihai Șontea.
Această afirmație scoate la iveală o altă problemă majoră: subiectele de Bacalaureat se concentrează pe sarcini pe care un algoritm de inteligență artificială le-ar putea rezolva cu ușurință. În loc să dezvolte gândirea critică și capacitatea de raționament a elevilor, sistemul actual se limitează la a verifica cunoștințele de bază, fără a stimula abilitățile necesare pentru succesul pe termen lung.
„Noi trebuie să-l învățăm să raționeze în timpul liceului și trebuie să măsurăm chestia asta: să facă un raționament, să facă o construcție.
Deci, el trebuie să fie la finalul liceului un om complet care să plece mai departe să se dezvolte cum vrea el, dar să fie capabil să facă această dezvoltare. (...) Se pierd patru ani cam degeaba!”, a conchis prof. Ovidiu-Mihai Șontea.
URMĂRIȚI EMISIUNEA INTEGRAL:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Indiferent dacă este mic sau...
