Vezi versiune Desktop
„Nici talentați, nici genii”: Doi psihologi specializați în abilități înalte demontează mitul
Discovery Learning este o metodologie de predare care plasează elevul într-un rol activ în construirea cunoștințelor.
Spre deosebire de abordarea tradițională, în care persoana care predă transmite pasiv informații, învățarea prin descoperire încurajează explorarea, investigarea și experimentarea ca piloni cheie ai procesului.
Discovery Learning se bazează pe câteva principii fundamentale, care ghidează implementarea și dezvoltarea eficientă a acesteia. Aceste principii stabilesc condițiile necesare pentru ca elevii să-și construiască cunoștințele într-un mod semnificativ și durabil și sunt:
Învățarea nu are loc pasiv prin primirea de informații, ci necesită participarea activă a persoanei care învață. Elevii trebuie să exploreze, să investigheze, să experimenteze, să simtă și să reflecte pentru a-și construi propriile cunoștințe.
Cunoștințele dobândite prin descoperire sunt mai semnificative și de lungă durată decât cunoștințele învățate pasiv, deoarece elevii relaționează informațiile noi cu experiențele și cunoștințele lor anterioare, ceea ce le permite, la rândul său, să le înțeleagă mai bine și să le păstreze mai mult timp.
Elevii care participă activ la învățarea lor sunt mai motivați și mai implicați în proces. Acest lucru se datorează faptului că ei simt un sentiment mai mare de autonomie și control asupra învățării lor. De asemenea, reduce șansele de distragere a atenției.
Fotografie de la Polesie Toys/ Pexels
Învățarea prin descoperire încurajează dezvoltarea abilităților cognitive și metacognitive, cum ar fi gândirea critică, rezolvarea problemelor, creativitatea și comunicarea. Toate aceste abilități sunt necesare pentru a obține succesul în orice afacere pe care decideți să o urmați.
Învățarea are loc cel mai eficient atunci când se conectează la contextul elevului. Aceasta înseamnă că învățarea despre cele mai bune activități extracurriculare pentru copii ar trebui să fie relevantă pentru interesele și experiențele elevilor, ori de câte ori este posibil, desigur.
Învățarea prin descoperire beneficiază de interacțiunea socială, astfel încât studenții pot învăța unii de la alții, împărtășind idei, colaborând la proiecte și discutând despre descoperirile lor.
Învățarea este un proces continuu, pe tot parcursul vieții. Învățarea prin descoperire îi pregătește pe elevi să devină cursanți auto-dirijați, care pot continua să învețe singuri de-a lungul vieții.
Fotografie de la Polesie Toys/ Pexels
Pentru a clasifica învățarea prin descoperire, ne vom baza pe activitatea sau natura acțiunii folosite pentru a preda, adică învățarea:
În această abordare, elevii se confruntă cu o problemă reală sau simulată pe care trebuie să o rezolve folosind cunoștințele și abilitățile lor. Profesorul acționează ca un facilitator, îndrumându-i în procesul de cercetare, analiză și luare a deciziilor pentru a găsi soluții.
Aceste proiecte pot fi individuale sau de grup și trebuie să aibă un produs final tangibil, cum ar fi un raport, o prezentare, un model sau o operă de artă. În mod ideal, acestea sunt pe termen lung și le permit să investigheze, să experimenteze și să creeze.
Elevii pun întrebări, colectează date și analizează informații pentru a le răspunde. Ideea principală din spatele acestui tip de învățare este să vă dezvoltați abilitățile de cercetare și gândire critică.
Elevii învață prin experiență practică, participând la activități precum experimente, simulări, jocuri de rol și excursii pe teren, tipul de activități cel mai des desfășurate la disciplinele de știință. În esență, elevii învață interacționând cu lumea din jurul lor.
Fotografie de la Yan Krukau/Pexels
Elevii lucrează împreună în grupuri pentru a finaliza sarcini, pentru a rezolva probleme și pentru a dezvolta cunoștințe. Acest tip de învățare încurajează comunicarea, colaborarea și munca în echipă.
Elevii iau inițiativă în propria învățare, stabilindu-și propriile obiective, planificându-și propriile activități și evaluându-și propriul progres. În acest caz, profesorul sau cel care predă ar trebui să acționeze doar ca un mentor, oferind sprijin și îndrumare atunci când este necesar.
Învățarea prin descoperire este deosebit de utilă în întârzierea maturizării timpurii, în educație, deoarece se adaptează perfect curiozității și interesului natural pentru explorare care îi caracterizează pe copiii mici. Vă spunem câteva modalități simple de a-l aplica la copii:
Mediu stimulant: sala de clasă ar trebui să fie un spațiu în care copiii să se simtă în siguranță, confortabil și motivați să exploreze și să învețe. Aceasta ar putea implica, de exemplu, materiale diferite sau încurajarea interacțiunii sociale.
Întrebări deschise: În loc să ofere răspunsuri directe, profesorii ar trebui să pună întrebări deschise care îi invită pe copii să gândească, să reflecteze și să-și formuleze propriile ipoteze.
Explorare și experimentare: Oferiți copiilor oportunități de a manipula obiecte, de a efectua experimente și de a se angaja în activități practice.
Joaca ca instrument de învățare: Joaca este o activitate cheie în copilărie și o resursă excelentă pentru învățarea prin descoperire.
Încurajează cercetarea: Ghidează copiii în procesul de cercetare, învățându-i să caute informații, să pună întrebări și să evalueze fiabilitatea surselor.
Utilizați tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC): TIC oferă copiilor acces la informații, resurse educaționale și oportunități de a interacționa și de a colabora cu ceilalți.
Evaluarea continuă a învăţării: Evaluarea în învăţarea prin descoperire trebuie să fie formativă şi concentrată pe procesul de învăţare al fiecărui copil, folosind strategii diferite.
Discovery Learning oferă o gamă largă de beneficii pentru studenții de toate vârstele, inclusiv:
Învățare semnificativă: elevii rețin mai bine informațiile pe care le descoperă singuri, deoarece le asociază cu propriile experiențe și cunoștințe anterioare.
Motivație mai mare: elevii se simt mai motivați să învețe atunci când au un rol activ în proces. Învățarea prin descoperire stârnește curiozitatea, interesul și entuziasmul pentru învățare.
Dezvoltarea abilităților de gândire critică: încurajează gândirea critică, rezolvarea problemelor, creativitatea și comunicarea.
Pregătire pentru învățare autodirijată: vă ajută să dezvoltați abilitățile de care aveți nevoie pentru a învăța independent de-a lungul vieții, cum ar fi cercetarea, analizarea informațiilor și luarea deciziilor.
Adaptabilitate la diferite stiluri de învățare: este adaptabil la o gamă largă de stiluri de învățare, oferind studenților diferite moduri de a învăța și de a procesa informații.
Promovează autonomia și responsabilitatea: elevii iau decizii cu privire la propria învățare, ceea ce le dezvoltă sentimentul de autonomie și responsabilitate.
Crește stima de sine și încrederea în sine: pe măsură ce elevii își ating obiectivele de învățare, stima de sine și încrederea în sine cresc.
Promovează colaborarea și munca în echipă: promovează colaborarea și munca în echipă, abilități esențiale pentru a prospera într-un mediu social.
Pregătiți elevii să facă față provocărilor viitorului: Ajutați copiii să dezvolte abilitățile și cunoștințele necesare pentru a se adapta la schimbare și a face față provocărilor viitorului.
Publicitate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
