Liviu Jicman: Nu doar istoria, ci și cultura actuală trebuie să lege copiii români din străinătate de România
Data publicării:
Autorul articolului: Dana Mihai
Categorie: Articole
Anul acesta, natalitatea românilor din diaspora a depășit-o pentru prima dată pe cea din România, un fenomen care ridică serioase provocări identitare și culturale, au subliniat participanții la prima ediție a dezbaterii „Născuți în Diaspora”. Astfel, președintele Institutului Cultural Român, Liviu Jicman, a declarat că „un rol esențial pe care-l are Institutul Cultural Român este de a ține conectate comunitățile românești din străinătate la fenomenul cultural actual”.

Moderatorul evenimentului, Tudor Curtifan, a subliniat dimensiunea fenomenului migrației: „Dăm startul dezbaterii Născuți în Diaspora drumul spre consolidarea identității culturale. Suntem în cadrul primei ediții a dezbaterii din cadrul proiectului Născuți în Diaspora, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Doar în ultimii 15 ani peste 400 de mii de copii români s-au născut în afară a granițelor țării și sunt date oficiale. Mai mult, în anul 2025 avem o premieră istorică: natalitatea copiilor români a fost mai mare peste hotare decât în România”.

Acesta a vorbit și despre impactul psihologic și identitar pe care îl trăiesc familiile românești plecate din țară, dar și despre implicațiile demografice pentru România.

Liviu Jicman: „Trebuie să-i ținem conectați la cultura contemporană românească”

Invitat la dezbatere, Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român (ICR), a explicat cum instituția pe care o conduce se implică activ în susținerea identității culturale a copiilor și tinerilor români din diaspora. 

„Aș vrea să vă mulțumesc că ridicați această temă și mi se pare una foarte importantă, a copiilor din diaspora și a legăturii pe care trebuie să o creăm între ei și România, între ei și cultura română. La Institutul Cultural Român avem și am avut am derulat diverse programe dedicate acestora. Pe lângă unele programe de cursuri specifice copiilor din diaspora, pe lângă cursurile de limba română pe care le organizăm prin rețeaua ICR pentru publicul larg, pentru străini, organizăm și cursuri dedicate copiilor din diaspora. Am avut și vom avea în continuare diverse programe chiar dedicate copiilor. Am ajuns la ediția III- a concursului „Eu și România”, un concurs de creație, de eseuri, pe care l-am propus copiilor din comunitățile românești din afară, din comunitățile istorice, dar și din comunitățile din diaspora.

Vreau să mă refer mai puțin la proiectele noastre despre care aș putea vorbi foarte mult, cât la ce este necesar să facem. Cred că dacă vorbim despre numărul mare de generații de români, de tineri români, de copii români care se nasc în diaspora sau care trăiesc din primii ani de viață în diaspora cred că trebuie să avem în vedere cum îi ținem conectați la fenomenul cultural actual din România Pentru ca legăturile lor la a doua generație să rămână strânse cu România, trebuie să ne gândim la mai mult decât legătura primordială, pe care o au cu familiile lor, cu părinții lor, trebuie să îi ținem conectați și la fenomenul cultural din România pornind de la cultura noastră tradițională și mergând până la cultura contemporană”, punctează președintele Institutului Cultural Român.

De la limbă la cultură contemporană

Pe lângă programele deja existente, precum concursul de creație „Eu și România” și cursurile de limba română dedicate copiilor din diaspora, președintele ICR a vorbit și de inițiative noi precum „Romanian Books for Children”, prin care operele autorilor români de literatură pentru copii pot fi traduse și publicate în străinătate.

„Anul acesta am reușit și sunt foarte bucuros că am reușit să lansăm un program nou pe lângă programul de traducere de scriitori români, am lansat programul Romanian Books for Children, dedicat strict autorilor români de cărți de copii. Aceste cărți care vor putea fi astfel traduse de edituri din străinătate sunt destinate publicului larg, sunt destinate și publicului autohton din străinătate. Cred că trebuie să discutăm onest și să ne dăm seama că pe lângă eforturile pe care trebuie să le facem pentru promovarea limbii române, trebuie să găsim mijloace de a ajunge la acești copii, plecând de la realitatea că poate nu toți dintre ei stăpânesc suficient de bine limba română, dar să găsim formule în care cultura română să le fie accesibilă”, spune acesta.

Liviu Jicman a atras atenția că menținerea legăturii dintre copiii din diaspora și România nu trebuie să se rezume doar la tradiții sau la povești transmise în familie.

„Consider că este foarte important și cred că acesta este un rol esențial pe care-l are Institutul Cultural Român de a ține conectate comunitățile din străinătate, comunitățile românești din străinătate la fenomenul cultural actual, astfel încât atunci când tinerele generații se întorc în țară sau au din nou contact cu România, să nu aibă doar prin prisma amintirilor sau poveștilor pe care părinții lor le-au spus, ci să fie în contact cu scriitorii români din prezent, cu artiștii români cu piața culturală românească în general și bineînțeles cu produsele valoroase ale acestora”, concluzionează el.

Youtube video image



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Articole similare


Cele mai noi articole

Top citite

Învățătorii vor face ore în plus pentru a înțelege elevii mai bine materia

Un pediatru spune care este lucrul nr. 1 prin care părinții își ajută copiii să devină sănătoși și de succes: „Cel mai ușor moment pentru a pune bazele e în perioada de nou-născut”

Reguli actualizate pentru bursele de merit în anul școlar 2025-2026

Copii cu trei părinți, „un miracol al științei”: Medicii britanici au reușit să oprească transmiterea bolilor ereditare grave de la mamă la copil

pixel