Tristețea copiilor cu părinți plecați la muncă în strainătate. Psihoterapeutul Cosmin Bara: „Copiii rămași acasă simt dor, confuzie și vinovăție” / VIDEO
Europarlamentarul a făcut trimitere la propria experiență de român stabilit ani la rând în afara țării. „Chiar dacă urmam cursurile într-o altă limbă, pentru mine a fost esențial să am acces la educație în limba română și la cursuri de limba română. Chiar dacă am dat bacalaureatul în Franța, am susținut și un examen de limba română. Și trebuie să ne asigurăm că peste tot în lume, unde există români, mai ales comunități importante, să existe astfel de mecanisme, mijloace, aș zice chiar și oportunități”, a subliniat el.
Negrescu a reamintit că, prin autoritățile naționale, au fost finanțate mai multe școli românești din străinătate, însă consideră că sprijinul trebuie consolidat: „Invit autoritățile naționale să bugeteze adecvat aceste tipuri de mecanisme și de mijloace. Dacă e să vorbim de tăieri, cu siguranță nu aș tăia de aici finanțarea. Mai degrabă aș extinde finanțările disponibile prin noi programe integrate, care dezvoltă școlile românești, sprijină asociațiile care se axează pe zona de educație și, mai ales, creăm rețele. Pentru că e mai mult decât necesar să învățăm unii de la ceilalți cele mai bune practici și mijloace.”
Un alt punct important al intervenției a vizat nevoia unui cadru educațional unitar: „Un element util, folosind exemplele din practica altor state europene, ar fi să creăm un format unitar cu recomandări și criterii specifice, în așa fel încât să existe o structură educațională omogenă și să ne asigurăm că există un rezultat palpabil. Copiii care au acces la aceste cursuri trebuie să atingă un nivel adecvat de cunoștințe cu privire la limba română, dar și la istoria națională.”
Pentru a crește atractivitatea cursurilor, Negrescu a sugerat ca acestea să fie recunoscute oficial în traseul educațional al elevilor: „Ar fi util ca cei care învață limba română să poată obține și, de ce nu, o notă mai bună sau ca această formă de învățământ să le fie utilă și în parcursul lor educațional și, de ce nu, în viitorul lor profesional.”
De asemenea, oficialul european a subliniat importanța parteneriatelor cu mediul academic și cel privat: „Trebuie să dezvoltăm parteneriate cu universități, instituții de învățământ, dar și cu zonele private din afara țării. Să lucrăm îndeaproape și cu antreprenorii români care își desfășoară activitatea în diaspora, dar care au o legătură aparte cu România.”
În încheiere, Negrescu a făcut apel la valorificarea finanțărilor europene: „Există finanțări axate pe mobilitate și pe dezvoltarea unor rețele coerente prin Erasmus, prin programul Europa Creativă. Prin amendamentele mele în Parlamentul European am venit cu această solicitare către Comisia Europeană, pentru a identifica aceste tipuri de oportunități și a le susține financiar. Păstrarea identității naționale, păstrarea limbii naționale sunt lucruri normale într-o Europă a diversității. Mai mult decât atât, am cerut ca acolo unde există comunități importante de români să își promoveze activitatea și în limba română, pentru că este esențială păstrarea limbii naționale.”
Urmărește dezbaterea integrală:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Mulți părinți folosesc pedepse...
Potrivit celei mai recente...
Dictarea este un exercițiu...