Micul Albert – Experimentul care a speriat lumea psihologie
Data publicării:
Raluca Panțiru
Autorul articolului: Raluca Panțiru
Categorie: Parenting
În 1920, psihologii John B. Watson și Rosalie Rayner de la Universitatea Johns Hopkins au realizat un experiment care avea să devină emblematic pentru studiul condiționării emoționale: cazul „Micului Albert”. 

Scopul lor era să demonstreze că frica poate fi învățată, nu doar înnăscută, prin asocierea unui stimul neutru cu unul înfricoșător.

Subiectul experimentului a fost un copil de aproximativ 11 luni, denumit „Albert B.”. Inițial, Albert nu manifesta teamă față de diverse obiecte și animale, precum un șobolan alb, un iepure sau o maimuță.

Citește și Michelle Obama: „Strategia parentală nr. 1 folosită de mama mea pentru a crește copii încrezători. M-a pregătit în moduri pe care nu mi le-aș fi putut imagina”

Pentru a induce o reacție de frică, cercetătorii au început să asocieze prezența șobolanului cu un zgomot puternic, produs prin lovirea unei bare metalice.

După câteva repetări, Albert a început să plângă și să evite șobolanul chiar și în absența zgomotului.

Mai mult, frica s-a generalizat și la alte obiecte pufoase sau albe, precum iepurii, câinii sau o mască de Moș Crăciun cu barbă albă.

Lipsa dezinhibării și controversele etice

Un aspect controversat al experimentului a fost faptul că Watson și Rayner nu au încercat să elimine fricile induse copilului. Deși au menționat intenția de a face acest lucru, nu au avut ocazia să o pună în practică.

Citește și Micul Albert – Experimentul care a speriat lumea psihologie

În plus, identitatea reală a lui „Albert B.” a fost necunoscută timp de decenii. În 2009, cercetătorii au sugerat că ar fi fost vorba despre Douglas Merritte, un copil care suferea de hidrocefalie și care a murit la vârsta de șase ani.

Această descoperire a ridicat întrebări suplimentare despre validitatea și etica experimentului, potrivit Scientia.

Experimentul Micul Albert a avut un impact semnificativ asupra psihologiei, evidențiind modul în care emoțiile pot fi condiționate. Totuși, din perspectiva eticii moderne, studiul este considerat inacceptabil, deoarece a provocat suferință unui copil fără consimțământ informat și fără măsuri de protecție adecvate.

Acest caz a contribuit la dezvoltarea și consolidarea standardelor etice în cercetarea psihologică, subliniind importanța protejării participanților la studii.



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Articole similare

Aceste obiceiuri ale bunicilor îi jenează pe nepoți

Generația Baby Boomer, născută între 1946 și 1964, are...

De ce se trezesc bebelușii atât de des noaptea?

Pentru mulți părinți, nopțile cu bebeluși pot fi o...



Cele mai noi articole

Top citite

Daniel David, anunț despre salariile profesorilor: „Un ministru nu poate spune altceva. Este atât ilegal, cât şi imoral”

Nume iubite cândva de părinții români, care au căzut în uitare. Cum a distrus faima destinul unor prenume care erau în vogă în România

O fetiță de doi ani a căzut de la etajul 11, în timp ce se juca cu bunicul ei, în București: „Acum două zile i-am făcut codițe”

Schimbare majoră în liceele din România: Elevii care intră în clasa a IX-a anul viitor vor avea șansa să-și creeze singuri orarul. Marian Staș: „Așa cum e acum la noi acum, nu e la nimeni”

pixel