Primul ajutor la școală: 4 accidente tipice și cum să vă comportați
Data actualizării:
Data publicării:
Leziuni, traumatisme craniene, căderi cu ruperea dinților, sufocare: din păcate, chiar și la școală pot apărea accidente mici sau mari, cu consecințe potențial periculoase.

Chiar și la școală te poți răni, poate în momente de joacă, când pot apărea accidente care pot duce la răni sau traumatisme. Și chiar și sufocarea, din cauza obstrucției căilor respiratorii din cauza unui corp străin, este un posibil risc. În toate aceste cazuri, este esențial să interveniți în timp util, știind exact ce să faceți și ce să nu faceți.

Iată care sunt  regulile de urmat (în conformitate cu ceea ce este stabilit de literatura științifică)  pentru siguranța copiilor la școală. Subliniind că, desigur, ar trebui să existe întotdeauna personal instruit în manevre de deblocare și prim ajutor pediatric la școală.

Răni

În general, este important să se protejeze rana, să se limiteze sângerarea și să se păstreze copilul calm, deoarece agitația și plânsul pot crește aportul de sânge și pot face salvarea mai complicată.

Răni mici: ce să faci

- blocați fluxul de sânge apăsând pe rană cu un tifon curat;

- curățați rana de  cu apă curentă și spălați cu dezinfectant;

- acoperiți rana cu un pansament.

Răni mari: ce să faci 

- blocați fluxul de sânge apăsând pe rană cu un prosop;

- menține presiunea pe rană până la sosirea ajutorului;

- evitați mișcările bruște sau excesive ale copilului;

- sunați la 112 sau duceți copilul la camera de urgență.

Trei lucruri pe care nu trebuie să le faci 

- nu îndepărtați corpurile străine mari, deoarece acest lucru poate crește sângerarea;

- nu folosiți vată pentru dezinfectare;

- nu utilizați un garou decât dacă sunteți familiarizat cu utilizarea lui și este strict necesar.

Leziuni la cap

Acestea se pot manifesta cu diverse simptome: cefalee ușoară până la intensă, grață, vărsături, amnezie, tulburări de vedere și de echilibru, confuzie, convulzii, vomă...

Traumatismele la nivelul capului pot fi asociate cu traumatisme ale vertebrelor cervicale cu posibile leziuni ale măduvei spinării și răni ale scalpului, care pot sângera abundent.

Dacă există o rană ușoară la cap, aceasta trebuie dezinfectată, iar medicul pediatru trebuie alertat. În lipsa rănilor, este bine să aplicați gheață acolo unde copilul a avut trauma.

În orice caz, copilul trebuie supravegheat timp de 24 de ore. Verificați dacă se mișcă normal (plimbă sau apucă obiecte ca de obicei) și, dacă este suficient de mare, verificați dacă poate spune numele persoanelor pe care le cunoaște sau jucăriile sale. În timpul somnului trebuie verificat dacă își menține poziția obișnuită relaxată și la fiecare 3 ore să se verifice dacă se poate trezi, dacă este chemat sau cu un ciupit.

Dacă imediat după traumatism apar simptome clare de implicare cerebrală (pierderea cunoștinței, sângerare de la ureche sau nas, vărsături, cefalee, neliniște, tulburări neurologice) este necesar să îl duceți la urgență sau să sunați la 112.

Dacă în primele 24 de ore după traumatism are confuzie, greață, vărsături, tulburări de vedere și vorbire, slăbiciune musculară, pierderea conștienței sau modificări de comportament, sunați la 112 și nu îl mișcați. 

Trei lucruri pe care nu trebuie să le faci

- nu mergeți la drum;

- nu forțați copilul să mănânce;

- nu-i da medicamente.

Traume dentare

Poate apărea cu ușurință dacă cazi în timp ce joci sau faci sport.

Trauma unui dinte de lapte

Nu trebuie făcut nimic special momentan, dar, cât mai curând posibil, este o idee bună ca cel mic să fie supus unei evaluări stomatologice.

Trauma unui dinte permanent

Dacă traumatismul implică pierderea unui fragment de dinte, acesta trebuie recuperat și dus la dentist (nu este țesut viu, deci nu este nevoie să te grăbești).

În cazul în care dintele se dezlipește complet de alveole (dintele avulsat), acesta trebuie recuperat, clatit sub jet de apa rece și dus rapid la urgențe deoarece poate exista posibilitatea reimplantării lui. 

Pentru a-l transporta trebuie scufundat în lapte rece, în soluție fiziologică sau în salivă. Este important sa acționezi rapid pentru a nu compromite posibilitatea de recuperare, în cazul în care va fi reimplantat.

Sufocare

Sufocarea la copii este cauzată în principal de blocarea căilor respiratorii de către alimente sau alte obiecte pe care copilul le poate pune în gură sau nas.

Dacă sufocarea este parțială, copilul plânge, vorbește și poate respira, deși cu dificultate. Uneori reușește să tușească, încercând să expulzeze corpul străin. În caz de sufocare completă, copilul nu plânge, nu vorbește, nu respiră și fața devine albastră (cianotică) din cauza lipsei de oxigen.

Sufocare parțială: ce să faci

Primul pas este să încerci să-l liniștim, lăsându-l să rămână în poziția preferată. O altă practică bună este de a încuraja tusea. În unele cazuri copilul va putea expulza corpul, în alte cazuri sufocarea ar putea deveni completă.

Sufocare completă: ce să faci

Sunați imediat la 112 și urmați cu exactitate instrucțiunile furnizate. În așteptarea ajutorului, începeți manevrele de degajare a căilor respiratorii, care urmează să fie efectuate până când copilul este conștient. Dacă copilul își pierde cunoștința, începeți imediat resuscitarea cardiopulmonară, alternând între 30 de compresii și 2 respirații.

Sufocare, ce să nu faci

1. Evitați folosirea jucăriilor care pot fi demontate în bucăți mici și sferice, deoarece pot fi inhalate și pot provoca sufocare;
 2. Preferați jucăriile care nu sunt alimentate de baterii mici, nu atât pentru riscul de sufocare, cât pentru substanțele eliberate, care pot provoca daune grave, uneori chiar letale (de exemplu, perforarea esofagului);
3. Acordați atenție capacelor pixurilor și markerelor, care pot fi inhalate;
4. În serviciul de cantină, evitați alimentele care, în special pentru cei mici, ar putea deveni un pericol (struguri, cireșe, măsline, frankfurti, mozzarella), provocând obstrucția căilor respiratorii;
5. Nu utilizațifoarfece sau alte obiecte ascuțite atunci când lucrați la clasă;
6. În caz de urgență, nu intrați în panică și efectuați prompt primele manevre de salvare;
7. În zonele de joacă, rămâneți vigilenți și descurajați copiii de la jocurile potențial periculoase.



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.



Autorul articolului: Elena Didila
Categorie: Metode si tehnici
Tagurile articolului: copii  rani  scoala  traume 

Articole similare


Cele mai noi articole

Top citite
O nuvelă scrisă de Fiodor Dostoievski în 1848 a devenit virală pe rețelele sociale și se vinde rapid în librării / FOTO: freepik.com@jannoon028

O nuvelă scrisă de Fiodor Dostoievski în 1848 a devenit virală pe rețelele sociale și se vinde rapid în librării

Sindromul Savant. Medic psihiatru: „Există trei teorii principale care încearcă să explice originile acestei afecțiuni” / FOTO: freepik.com @Creative Design 788

Sindromul Savant. Medic psihiatru: „Există trei teorii principale care încearcă să explice originile acestei afecțiuni”

Afirmații pozitive pentru părinți pentru îmbunătățirea stării psihice / FOTO: freepik.com@freepik

Afirmații pozitive pentru părinți pentru îmbunătățirea stării psihice

Șapte întrebări simple, dar puternice, pe care le poți adresa copiilor tăi pentru a-i ajuta să-și dezvolte încrederea și stima de sine / FOTO: freepik.com @smokewree928

Șapte întrebări simple, dar puternice, pe care le poți adresa copiilor tăi pentru a-i ajuta să-și dezvolte încrederea și stima de sine

pixel