Dr. Adina Alberts trage un semnal de alarmă: ”Avem o mare problemă, noi mămicile”. Atenție la acest detaliu de pe torturile aniversare
În cadrul discuției, dr. Boroghină a subliniat importanța alăptării în primii șase luni de viață ai bebelușului, afirmând că este esențial să oferim acest start foarte bun în viață. În cazul în care alăptarea nu este posibilă, medicul a menționat existența unor soluții alternative.
Pe lângă alăptare, momentul diversificării alimentației reprezintă un pas important în dezvoltarea copilului. Dr. Boroghină a subliniat că acesta este momentul în care rolul părintelui devine evident, iar modul în care se realizează diversificarea poate influența sănătatea și obiceiurile alimentare ale copilului pe termen lung.
„Absolut esențial în viață este alăptarea, primele șase luni ar fi indicat ca bebelușul să fie alăptat. Și e un start foarte bun în viață pe care i-l putem oferi. Atunci când nu este cazul, există soluții, există lăpturi special produse pentru fiecare tip de necesitate și de nutriție în parte. După asta, unde vine într-adevăr rolul părintelui, începem diversificarea. De fapt, ăsta este momentul crucial.
Nu cred că există vreun copil să moară de foame, nu am văzut, este cumva proiecția și dorința părinților. Am văzut copiii îndesați foarte mult sau copii care nu îndeplinesc visele sau dorințele părinților.
Copiii mănâncă până la urmă atât cât au nevoie.
Dacă îi educăm cumva greșit sau greșim undeva în această perioadă de diversificare s-ar putea să avem probleme pe parcurs”, a spus dr. Steluța Boroghină la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
SURSA FOTO: freepik.com @freepik
Dr. Boroghină a evidențiat că uneori dificultatea constă în înțelegerea faptului că fiecare copil are propriile sale preferințe și nevoi alimentare, iar părinții trebuie să fie răbdători și să insiste cu delicatețe. În ceea ce privește diversificarea, dr. Boroghină a subliniat importanța introducerii unui spectru cât mai variat de alimente, incluzând și cele cu gusturi mai amare, precum varza de Bruxelles sau broccoli. Studiile clinice au demonstrat că expunerea precoce la diversitatea alimentară poate influența preferințele alimentare ale copiilor pe termen lung, făcându-i să nu fie atât de atrași de dulciuri în perioada adolescenței sau în anii școlari.
„Părinții sunt foarte atenți să fie cât mai sănătoase alimentele pe care i le dau, să corespundă. Foarte multă lume se interesează în social media ș.a.m.d. pe tot felul de grupuri și sunt rețete, rețetuțe. Ideea este să respectăm niște norme și niște principii generale care cumva rămân, pentru că sănătatea noastră este aceeași de-a lungul anilor. Nu se modifică nimic odată cu apariția acestor grupuri sau a tuturor sfătuitorilor din afara domeniului.
Cum le introducem (n.r. - alimentele în cadrul diversificării)? Asta ne poate ajuta oricând, de la cărți până la social media sau medici pediatri, medici de familie. Nu aici este problema, pentru că toată lumea știe. În luna a șasea se începe cu o masă de diversificare, principiile poate că le știm. Ceea ce nu prea înțeleg părinții sau nu au răbdare și nu înțeleg că copilul are și el voința lui și depinde foarte mult și de starea lui în fiecare zi. Așa că trebuie să avem foarte multă răbdare, să insistăm, dar să insistăm cu blândețe. Să înțelegem când un copil într-adevăr nu dorește un aliment, de exemplu, și să revenim cu el de mai multe ori, pentru că până la urmă copiii ajung totuși să accepte.
Și chiar sunt studii clinice care ne arată: copiii care sunt învățați de mici din perioada de diversificare cu cât mai multe alimente, cât mai bogat colorate, cât mai diversificate, inclusiv cu gust amar, ceva de genul varză de bruxelles, broccoli, ajung să nu iubească atât de mult dulciurile odată ce devin adolescenți sau școlari, preșcolari. Să nu le modificăm gusturile noi de la început!”, a mai punctat medicul nutriționist.
SURSA FOTO: freepik.com @Stockbusters
Medicul primar pediatru a atras atenția asupra unor aspecte importante legate de alimentația copiilor, subliniind că există anumite lucruri care ar trebui evitate, cel puțin în primul an de viață al copilului. Medicul a evidențiat că există restricții privind anumite alimente.
„Ce nu avem voie? Sunt câteva lucruri care, într-adevăr, nu trebuiesc, cel puțin în primul an. Nu dăm sare la copii pentru că le afectăm funcția renală. Nu le dăm miere, știm cu toții riscul de botulism. Și în principiu, mierea e bine să nu o punem în lichide calde, chiar dacă am trecut de vârsta de un an.
Apropo de modificatul gustului, nu le punem zahăr în alimente. Foarte mulți părinți gustă mâncarea bebelușului, consideră că n-are un gust foarte plăcut... Da, n-are un gust plăcut pentru gusturile noastre, care sunt deja modificate, maturizate, dar pentru un copil care are toți receptorii necesari pentru toate tipurile de gusturi, dar încă nu sunt dezvoltate gusturile respective, nu au gust prost mâncărurile speciale pentru copii.
Deci, haideți să nu judecăm din punctul nostru de vedere! Foarte mulți părinți adaugă miere, adaugă zahăr și așa îi facem să devină dependenți de dulce, fără să aibă habar măcar despre acest lucru”, a mai spus dr. Steluța Boroghină.
SURSA FOTO: freepik.com @cookie_studio
Dr. Steluța Boroghină a adus în discuție o problemă deosebit de importantă în alimentația copiilor, subliniind că, după vârsta de un an, accentul nu mai este pus neapărat pe ce mănâncă, ci mai degrabă pe cât mănâncă.
Medicul a remarcat că, în mod frecvent, copiii, începând cu vârsta de 3-4 ani, încep să limiteze gama de alimente consumate, iar aceasta poate deveni o problemă dacă diversitatea alimentară nu a fost promovată suficient în perioada de diversificare.
O altă problemă semnalată de dr. Boroghină este legată de cantitățile mari de alimente oferite de părinți copiilor. Mulți dintre aceștia nu sunt conștienți de necesitățile calorice reduse ale copiilor în comparație cu adulții.
„După vârsta de un an, când deja le-am introdus pe toate, problema, de fapt, nu e ce mănâncă, este cât mănâncă și asta este absolut esențial. Aici este marea tragedie a părinților!
Într-adevăr, după 3 - 4 ani deja copiii încep și mănâncă două, trei, cinci alimente. Există excepții de genul acesta, din păcate, tot mai des întâlnite în practică, pentru că nu s-a insistat suficient în perioada de diversificare, să fie cât mai bogate alimentele la care are acces copilul.
Cantitățile pe care le dau părinții sunt mult prea mari! Foarte puțin părinți știu că, de exemplu, să spunem la o vârstă de preșcolar este suficient să mănânce undeva la nici jumătate din cât mănâncă un adult. Deja, spre 9-10 ani, două treimi sunt suficiente, ținând cont și că un copil trebuie să se joace foarte mult, să aibă activitate fizică foarte mare. Dacă noi nu-i lăsăm să se joace, să se miște suficient încât să consume și mai ales le oferim încontinuu mâncare, pentru că este așa o tendință de a-i suprasatura cu mâncare și de a avea tot timpul la îndemână.
Ceea ce ar trebui să ne intereseze este de câte ori pe zi să mănânce, să existe măcar niște pauze de 2 ore și jumătate - 3 ore între mese sau între mese și gustări și să nu-i forțăm spre un anumit gust”, a mai spus specialistul în gastroenterologie și nutriție pediatrică.
Dr. Steluța Boroghină, medic primar pediatru, a subliniat importanța învățării copiilor că actul mâncatului este nu doar un eveniment social, ci și un proces conștient.
„Copiii să învețe că mâncatul este un act, nu doar social, adică mâncăm cu toată familia, mâncăm împreună, e un moment de liniște, ci și un act conștient, adică știm că mănâncă!
Revin la diversificare, îl învățăm, chiar cu riscul de a se murdări cu mâncarea. Există mai multe tipuri de diversificare, putem fi sau nu de acord cu ele, până la urmă OMS le acceptă pe toate. Atâta timp cât sunt în siguranță, nu există riscul de a aspira sau de a se îneca, este absolut în regulă copiii să ia bucățele foarte bine fierte și moi în mână, să se joace până la urmă cu ele, pentru că așa capătă obișnuința mâncării și se împrietenesc cu ea.
Dacă le puneți o farfurie cu absolut toate culorile, bineînțeles că le vor încerca pe toate! Măcar de încercat, fie că le plac sau nu!”, a mai spus medicul primar pediatru.
Urmăriți emisiunea integral:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Anxietatea și fixismele...
Sarcina este o perioadă în...
Te-ai întrebat vreodată câte...
Un studiu publicat de...
Cum păstrează părinții relații...
Preot profesor univ. dr. Radu...