Dr. Adina Alberts trage un semnal de alarmă: ”Avem o mare problemă, noi mămicile”. Atenție la acest detaliu de pe torturile aniversare
Când vorbim despre pește este bine cunoscut faptul că vorbim despre unul dintre cele mai complete și valabile alimente pentru organismul nostru (cu siguranță nu întâmplător este recomandat să-l consumăm de 2 sau 3 ori pe săptămână).
Acest aliment este de fapt o sursă bogată de substanțe nutritive prețioase, inclusiv:
- acizi grași esențiali Omega-3: scad nivelul colesterolului, reglează tensiunea arterială, îmbunătățesc vederea și promovează dezvoltarea sistemului nervos;
- vitaminele A, D, K și cele din grupa B: sunt prețioase pentru vedere și țesuturi, pentru prevenirea bolilor cardiace și de circulație, pentru protejarea sistemului nervos, pentru formarea globulelor roșii și multe altele;
- sursă inepuizabilă de săruri minerale, inclusiv iod, fosfor, seleniu și zinc: aceste săruri minerale sunt importante pentru funcționarea tiroidei, pentru stimularea apărării naturale a organismului, pentru dezvoltarea dinților și oaselor și pentru promovarea reînnoirii țesăturilor.
La caracteristicile descrise mai devreme trebuie adăugată și digestibilitatea ridicată, asociată adesea cu procentul de grăsime prezent în aliment.
Întreaga listă de mari beneficii pe care le aduce aportul de produse din pește, inclusiv mult temutele crustacee și moluște (aparținând categoriei de pești slabi), este contrastată cu caracteristica ei de posibilă alergenitate.
Foto: Pexels/ Yan Krukau
Tocmai din acest motiv nu este ușor să răspundem la întrebarea „Când trebuie introdus peștele în timpul înțărcării?”, pentru că, pe lângă faptul că începe și termină destul de târziu, includerea peștelui în alimentația copiilor poate varia în funcție de tipul de peștele pe care vrei să-l oferi copilului.
Începe în jurul a 8 luni de viață, mai întâi cu o degustare și apoi cu o hrană liofilizată sau pentru bebeluși din soiuri de pește foarte slab precu merluciu, cod, etc... Pe lângă faptul că sunt mai gustoși, acești pești sunt cei mai digerabili datorită conținutului scăzut de grăsimi.
Continuăm apoi spre luna a 10-a cu biban și dorada și după 2 ani cu moluște și crustacee: motivul unei așteptări mai îndelungate pentru aceste soiuri derivă din faptul că, pe lângă faptul că sunt foarte alergene, sunt și capabil să provoace intoleranță la histamină.
Ceea ce s-a spus până acum aparține unei clase specifice de gândire conform căreia, pentru a reduce apariția alergiilor, cel mai bine este să amânăm administrarea alimentelor considerate a fi vinovate.
De câțiva ani, însă, apare o nouă tendință conform căreia soluția constă în administrarea precoce a alimentelor alergene.
Totuși, dincolo de orice studiu, un șoc anafilactic la 6 luni este cu siguranță mai provocator decât la 1 an, așadar cel mai bine este să fim precauți în ceea ce privește sănătatea copiilor noștri și de fiecare dată când avem un dubiu sau nu știm diverse informații necesare pentru buna dezvoltare a copilului, cel mai bine este să apelăm la medici (nici măcar la dr. Google). Și spun medici pentru că nu strică niciodată sa avem mai multe opinii, din mai multe surse, pentru a fi siguri.
Publicitate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Anxietatea și fixismele...
Sarcina este o perioadă în...
Te-ai întrebat vreodată câte...
Un studiu publicat de...